Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istoria culturii şi civilizaţiei
502 Eugen Glück în câte două exemplare32. Pierderile mari în şeptelul de animale, datorită epidemiilor respectiv lipsa Asistenţei medicinei veterinare, a constituit o problemă majoră a epocii. în această direcţie au oferit anumite remedii lucrările "învăţătură adevărată a vindeca sfrantului". tipărită la Sibiu, în 1803. La Buda, în 1811, apare "Doftorie împotriva galbeziei oilor", fiind urmată în acelaşi loc, în 1816, de "învăţătură despre doftoria boalelor de vite". Cele trei lucrări sunt înregistrate în patru exemplare33. în rândul oamenilor de ştiinţă locul prim revine corifeilor Şcolii Ardelene. Patrimoniul respectiv în cele două biblioteci se oglindeşte în următorul tabel: Autor________________________Operă originală________________Ex, Samuil Micu Clain 5 7 Gheorghe Şincai 3 7 Petru Maior 6 13 Total: 14 27 De numele lui Samuil Micu-Clain se leagă în primul rând un exemplar din "Elemente linguae daco-romanae sive valachichae". editată la Viena în 1780, având concursul lui Gheorghe Şincai. Tot în anii petrecuţi la Viena, a tipărit "Dissertatio canonica de matrimonio" (1781) şi "Dissertatio de ieiuniis" (1782). "Theologia moralicească", a părăsit tipografia din Blaj în 1796 . Remarcăm şi apelul lui din 1806, redactat la Buda, în care pledează pentru răspândirea amintitului dicţionar redactat în paralel în patru limbi34. în cele precedente am amintit deja traducerile lui privind logica lui Baumaister şi "De urmarea lui Hristos"35. Din lucrările lui Gheorghe Şincai, în ordine cronologică, găsim prima dată gramatica lui destinată şcolilor româneşti şi care a fost multiplicată în 1783, la Blaj, cu titlul "Prima principia latinae gramatici que ad usum scholarum valachico-nationalium". în trei exemplare se găseşte scrisoarea deschisă adresată în 1804 prietenului său Lipsky într-o problemă cartografică /"Epistolia ".../ Atât aceasta cât şi ediţia revăzută la 1805 din "Elementa linguae daco-romanae sive valachiche" au apărut la Buda, cea din urmă găsindu-se în trei exemplare36. Petru Maior apare în colecţiile budapestane studiate cu un număr mai apreciabil de opere. Astfel, în 1809, a publicat la Buda "Didachii...învăţături pentru îngropăciunea pruncilor morţi", precum şi "Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morţi". Aceste două cărţi aveau menirea să ofere o schiţă preoţilor cu ocazia predicii rostite la înmormântări. Se pot identifica trei exemplare din lucrarea lui "Prediche... la toate duminicele si sărbătorile anului". Buda 1810-1811. Din manualele editate de el remarcăm "Orthographia romana sive latinovalachica". Buda 181937. în patru exemplare se poate studia principala lui operă istorică intitulată "Istoria pentru începuturile românilor în Dachia". Buda 1812. Din această lucrare Damaschin Bojincă a realizat o sinteză în limba latină cu titlul "Animadversiones...". imprimată în 32 Ibidem, 921, 915, 918, E K, Be 1165. 33 Ibidem, 319167, 209817, A Vet 173. TMIbidem, 128272, 631810, Polgl 312, E K, H C 225, 1658, Ad 620. 35 Ibidem, 320057, 1954/ b 4871. 3‘ Ibidem, 822015, 314154, 312891, 268499, 314155, O C 58487, E K, HC 1018. ” O Sz K 29629, E K, Ae 469,472,473, 541, F C 91, A C 544, H C 2645.
