Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istoria culturii şi civilizaţiei
Un însemnat fond de carte veche românească 501 exemplare s-a identificat cartea lui Clemens Andreas “Walachische Sprachlehre”, destinată doritorilor de a-şi însuşi limba română27. Tot Clemens Andreas a pus în circulaţie la Buda, în 1823, dicţionarul său romângerman, respectiv german-român, cu titlul “Kleine walachisch-deutsch und deutschwalachische Wörterbuch”. Apariţia “Lesiconului românescu-latinescu-ungurescunemtescu” a fost un eveniment cultural de seamă28. Lucrările geografice, respectiv tratarea situaţiei altor state, a constituit subiectul mai multor cărţi. S-au identificat în cele două biblioteci studiate şapte publicaţii de acest fel. în 1816 a ajuns în mâna cititomlui prezentarea lui I. H. Kampe “Descoperirea Americei” din care au fost reperate două exemplare. Peste zece ani, tot acolo, s-a ridicat scrierea lui T. Thorthon “Starea Valachiei si a Moldovei”. Dinicu Golescu, tot în capitala ungară, a editat în 1826, “însemnare a călătoriei mele”, care se păstrează în nu mai puţin de şase exemplare. învăţătorul pestan George Montani a publicat o lucrare, “Gespräch”. în care simulează o conversaţie între un prieten din Turcia şi un cetăţean din Pesta, ceea ce îi oferă prilejul să abordeze importante probleme sociale şi politice în viziune iluministă. în “Străinul în Pesta” apare un cetăţean din alte părţi care încearcă să se orienteze în acest oraş de pe Dunăre şi care înregistrează cele văzute, trecând tot printr-un filtru iluminist29. Mai multe publicaţii urmăreau ridicarea economică a ţărănimii prin popularizarea metodelor avansate de producţie. Au fost găsite 13 titluri în 17 exemplare. O consultanţă agricolă conţinea "Povătuirea către economia de câmp", difuzată în 1806. în două ediţii, publicate în 1807 şi 1819, a apărut o lucrare mult mai largă de sinteză, pusă în circulaţie într-un tiraj neobişnuit de mare, cu titlul "Cartea de mână pentru bine orânduită economie. Lucrarea câmpului si pentru plămădirea si pinduirea vitelor si a păsărelor celor casnici". Lucrarea de fapt, a fost traducerea originalului elaborat de G. Obradovici30. Vinificaţiei modernizată i-a servit tălmăcirea studiului redactat de renumitul abate Mitterpacher şi publicat la Buda în 1813, cu titlul "Agonisirea vitei de vie". Cartea "Creşterea frăgarilor". editată la Buda în 1823, pleda pentru înmulţirea plantaţiilor respective, având ca scop final promovarea producţiei de mătasă. în acelaşi an şi în acelaşi loc loan Tomici a pus la dispoziţia celor interesaţi cartea "Cultura bonbinelor". oferind sfaturi practice. De asemenea, a publicat la scurt timp după apariţia cărţii precedente, îndrumătorul privind "Cultura albinelor"31. La sfârşitul secolului al XVIII-lea statul a început să promoveze cultura tutunului. în acest scop, în 1790, s-a publicat la Viena o metodologie cu titlul "învăţătură pentru tăbăcari". Tipografia universitară din Buda s-a raliat cu întârziere acestei sarcini. în două exemplare poate fi citită "învăţătură pentru lucrătorii de tabacă". tipărită în 1823. La începutul secolului al XIX-lea a existat credinţa că în Ungaria şi Transilvania ar fi posibilă o producţie voluminoasă de bumbac. în acest context s-a publicat în 1810, în traducere la Buda, îndrumătorul lui Carol Filibert de Lastryne "învăţătură despre bumbac". înviorarea culturii sfeclei de zahăr urmărea şi cartea editată la Buda în 1812, cu titlul "Paintru zahăr". O lucrare editată în 1828, tot la Buda, căuta să atragă atenţia asupra utilităţii cultivării cânepei. Ca urmare în 1828, la Buda a fost întocmită "învăţătură despre cultura sau lucrarea cânepei". Atât aceasta cât şi cea dedicată producţiei de zahăr, figurează 27 O Sz K 302462, 628015, VI Lit. f. 533, 535, E K, G B 6704, Hb 4232/3, H C 219. 2B O SzK 313593, 624013. ** Ibidem, 102043, 131856 30 O Sz K 308584, V Oec 1254, E K, F C 4477. 31 O SzK 308831, 308440, 71933, 68511, 209802, 801879, VOec 1173.
