Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istoria culturii şi civilizaţiei
498 Eugen Glück română din Sântana (judeţul Aradi."Evanghelia" ce a văzut lumina tiparului în 1799, la Buda, de fapt este a doua ediţie a celei din Calocea. Opera amintită s-a reeditat şi în 1812, la Buda7 *. Din import provine "Noul Testament", publicat în 1817, la Petrograd, potrivit dispoziţiei Sfântului Sinod al bisericii ruse. Menţionăm şi "Apocalypsul", produs în 1816 de tipografia din Buda8. Găsim un număr de exegeze biblice, catechizme, dispoziţii de disciplină bisericească şi îndrumătoare pentru o viaţă morală creştină (25 opere, 33 ex). între exegezele biblice prioritar apare “Evangheliile cu învăţătură” , editată la Alba-Iulia în 1641. Peste şase ani, a fost difuzată din Iaşi, cu binecuvântarea mitropolitului Varlaam, “Cartea românească de învăţătură”, ce provine din colecţia Todorescu. Tipografia de la Mănăstirea Dealul, în 1644 a imprimat “Evanghelie învăţătoare”. în 1642, o lucrare similară apăruse la Govora. Poate fi consultată “Cazania de prăzmuire”. apărută în 1742 sub îngrijirea lui Ilie Miniat. O carte cu conţinut similar a ieşit la 1781, de sub teascurile din Râmnic.9 Tot cu acelaşi subiect s-a realizat opera lui Gessner, de fapt o istorie biblică transplantată în româneşte în 1818, de Alexandru Beldiman cu titlul “Moartea lui Abel”10 11. Catehismele în general au aparţinut sistemului educaţional religios al grecocatolicilor şi se adresau unor grupuri sociale având exigenţe diferite, (9 opere, 10 ex). Prima ediţie reparată este cea tipărită în 1726, la Tîmavia, sub îngrijirea iezuiţilor. De fapt, a fost tradus textul destinat iniţial rutenilor cu titlul “Catechizmu sau învăţătura”. Odată cu consolidarea bisericii unite au intrat în circulaţie opere originale. “învăţătura creştinească” a fost publicată la Blaj în 1755. în 1780 au fost puse în circulaţie catechismele mari şi mici, anume “Catechizmul cel mare pentru învăţarea tuturora” şi “Catechizmul pentru învăţătura tinerilor”". în continuare catechisme au apărut în paralel la Buda şi Blaj. Din tipografia capitalei ungare s-a identificat “învăţătura creştinească”, iar de la Blaj cea îngrijită de loan Bob, cu titlul “Carte de învăţătură”. Renumita operă a lui Claude Fleury “Catechismul cel mic istoricesc “ a fost tradusă de V. Coloşi, în 181412. Probleme de disciplină bisericească conţine “Cartea despre datorintele presbiterilor paroicalnici” ce provine dintr-un original rusesc, transpus în sârbă şi apoi în limba română, fiind multiplicată la Buda, în 1798. Lucrarea originală din acelaşi domeniu, ieşita de sub condeiul lui Dimitrie Ţichindeal, a apărut tot la Buda în 1808, cu titlul “Epitemul sau scurta arătare pentru sânta biserică”. Cărţulia dădea indicaţii practice, mai ales în legătură cu liturghia de rit răsăritean. “Cuvântarea despre posturi”, editată la Buda în 1828, oferea orientare în legătură cu sistemul posturilor în biserica răsăriteană13. “Cuvântări duminicale” (Buda, 1815), de fapt cuprinde schema unor predici duminicale. în ambele biblioteci poate fi citită lucrarea lui D. Darvari “Mai nante găsire spre cunoştinţa de Dumnezeu” tălmăcită în româneşte de E. Poseca. Dinicu Golescu a publicat la Buda în 1826, o “Adunare de pilde”. Poate tot lui îi aparţine şi lucrarea “Adunarea de tractaturi”, editată în acelaşi an. Promovarea vieţii religioase a servit o celebră carte a lui Torna de Kempis cu titlul “De urmarea lui Hristos”. tradusă chiar de 7 O.Sz.K. 504606, 821914, 824852, 1967/ b 398-54. * Ibidem, Bibi. XII 871, E.K., G.A 6490 colig. 3. ''O.Sz.K. 1966/V. 242-2198/43,2189/96, 1952/b.4206. 10Ibidem, 821913, EK, A a 1365. " O.Sz. K. 322808, 323941, XII catech 380, 541 12 Ibidem, 323941,631812, XII. catech 594 a, E K, G A 6490 colig 3. 11 O.Sz.K. XII, Lit. 1460, E K Ae 4 e 474 colig. 1, A e 4761, G A 6461
