Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)

Istorie

învăţământul confesional românesc din Beiuş

355

(şcoala de fete), Nimăeşti, Sohodol, Crânceşti şi Sălişte174.

Dar cu toate acestea, situaţia învăţământului confesional ortodox din protopopiat nu se va ameliora, ci, dimpotrivă, va cunoaşte o deteriorare accentuată, înregistrându-se pentru anul şcolar 1918/1919 cel mai mic procentaj al frecvenţei şcolare din întreaga perioadă luată în studiu.

într-un mod oarecum firesc, înrolarea forţată în armată a învăţătorilor români, lipsurile accentuate cu care s-a confruntat fenomenul educaţional românesc în perioada războiului, au atras după sine o scădere considerabilă a numărului de elevi înscrişi la şcolile confesionale, precum şi a acelora care au frecventat prelegerile.

La nivelul întregului Bihor erau obligaţi a frecventa prelegerile în anul şcolar 1913 - 1914 un număr de 34.341 elevi, din care au urmat cursurile aproape jumătate, mai exact 16.021 elevi175. Pentru acest an şcolar în Protopopiatul Beiuş erau obligaţi să cerceteze şcoala 5.271 elevi având vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, frecventând însă şcoala mai puţin de 25 % din totalul lor176.

Media mult mai scăzută din Protopopiatul Beiuş, privind frecvenţa şcolară, s-ar explica prin faptul că avem de a face cu o populaţie pur românească, de confesiune ortodoxă, cunoscut fiind faptul că în rândul populaţiei ortodoxe româneşti s-au înregistrat mereu cele mai mici procentaje privind frecvenţa şcolară. De remarcat faptul că şi în localităţile cu populaţie românească, dar de rit greco-catolic, acest procentaj era mai ridicat. Nu mai luăm în discuţie localităţile predominante de populaţie maghiară, unde gradul de instrucţie era cel mai ridicat, aceasta şi ca urmare a sprijinului material primit din partea statului maghiar.

Pentru anul şcolar 1914-1915 se remarcă o scădere a numărului elevilor la nivelul Bihorului, cu 2685, faţă de anul şcolar anterior. Această scădere se explică prin faptul că guvernul a emis ordinaţiunea ministerială cu nr. 23436/1914, în temeiul căreia elevii claselor a IV-a, a V-a şi a Vl-a erau scutiţi de frecventarea şcolii, pentru a putea participa la treburile gospodăreşti şi ale câmpului177.

Această scădere a numărului elevilor se înregistrează de la an la an. Pentru anul şcolar 1915-1916, la nivelul Bihorului se înregistrează un număr de 25.875 elevi obligaţi a frecventa şcoala. Dintre aceştia au urmat cursurile un procentaj de 56%, adică 13.923 elevi178.

în acest an şcolar numărul elevilor din Protopopiatul Beiuş, obligaţi să frecventeze şcoala, a scăzut la 4586179, rămânând în anii următori constant sau cunoscând oscilaţii nesemnificative. Astfel, pentru anul şcolar 1916-1917 s-au înregistrat un număr de 4436 elevi, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, obligaţi la frecvenţa şcolară180, iar pentru anul şcolar 1917-1918 sunt consemnaţi un număr de 4441 elevi181.

Foarte interesant este, după părerea noastră, saltul numeric înregistrat în anul şcolar 1918-T919, atunci când se ajunge la 4889 elevi obligaţi a frecventa prelegerile. Din păcate tot acum se înregistrează şi cea mai scăzută cotă de participare a elevilor la prelegeri, fiind înregistrat un procentaj de numai 10,5%182. Şi acest procentaj scăzut, înregistrat în

174 Ibidem, f. 98, f. 106-107, 117-118, f. 133-136, f. 191, f. 197; dos. 162, f. 54

175 Protocol despre Şedinţele Sinodului eparhial ... din anul 1915, p. 155-156

11<'D.J.B.A.N., /önrf Protopopiatul ortodox Beiuş, inv. 1057, dos. 129, f. 403-408;

177 Protocol despre Şedinţele Sinodului eparhial ... din anul 1916, p. 123

178Protocol despre Şedinţele Sinodului eparhial... din anul 1917, p. 118

179 D.J.B.A.N., fond Protopopiatul ortodox Beiuş, inv. 1057, dos. 145, f. 318-323;

180 Ibidem, dos. 150, f. 69-74;

m Ibidem, dos. 161, f. 336-341;

182 Ibidem, dos. 167, f. 108-113;