Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)

Istorie

învăţământul confesional românesc din Beiuş

331

învăţământului românesc din Transilvania. Un an mai târziu apărea şi Istoria învăţământului din România", din cadrul căreia ne-a reţinut atenţia capitolul intitulat sugestiv “Dezvoltarea învăţământului în secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea în Ţara Românească, Moldova şi Transilvania: 1818 - 1918”, purtând semnătura lui I. Popescu Teiuşan. Autorul insistă, nejustificat de mult, pe tratarea acelor probleme legate de istoria învăţământului din Ţara Românească şi Moldova, neglijându-1 pe cel din Transilvania istorică. Puţinele referiri la Transilvania sunt şi ele eronate, autorul vorbind despre “caracterul liberal” al Legii XXXVIII din 1868, de prevederile căreia ar fi profitat, în viziunea domniei sale, “burghezia română din Transilvania”. Lipsindu-i spiritul realităţii, I. Popescu Teiuşan consideră că aplicarea acestei legi “a marcat un progres apreciabil în dezvoltarea şcolii primare româneşti ...”, autorul neţinând cont de faptul că această lege a fost criticată chiar şi de unele elemente progresiste ale intelectualităţii maghiare* 12, datorită nedemocratismului ei.

Vom remarca, de asemenea, că nici istoricul Nicolae Iorga nu insistă asupra acestor probleme în două dintre lucrările sale, dedicate istoriei românilor transilvăneni. Astfel, în Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria13, autorul face puţine referiri la cultura românilor transilvăneni, amintind doar tangenţial despre învăţământul românesc din perioada dualismului. Aceasta o face în capitolul al XVII-lea, din partea a doua a lucrării, intitulat “Cultura populară la românii din Ungaria în preajma anului 1870”.

Nici lucrarea Istoria învăţământului românesc'4, având XIV capitole şi 175 p., nu aduce mai multe referiri la istoria învăţământului românesc din Transilvania.

încercând totuşi a realiza o modestă sinteză a abordărilor istoriografice în acest domeniu, de până la această dată, vom remarca preocupările lui Mircea Păcurariu, acesta realizând o serie de trimiteri la situaţia învăţământului românesc transilvănean în două dintre lucrările sale: Politica statului ungar faţă de biserica românească din Transilvania în perioada dualismului (1867 - 1918)'5 şi Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş'6

Păstrând aceeaşi linie a raporturilor dintre biserică şi şcoală, instituţiile culturale fundamentale ale românilor ardeleni, respectiv raportul dintre biserică şi putere, în Transilvania, interesează în mod deosebit studiile Biserica şi şcoala. Spiritualitatea grecocatolică în viziunea lui Nicolae Iorga, purtând semnătura lui Marcel Ştirban17, şi Contribuţii la istoria raportului Biserică - Putere în Transilvania (1867 - 1918), avându-1 ca autor pe istoricul Li viu Maior18.

O incursiune temerară în realităţile politice ale Transilvaniei primului deceniu al secolului XX realizează Stelian Mândruţ, prin lucrarea Mişcarea naţională şi activitatea parlamentară a deputaţilor Partidului Naţional Român din Transilvania între anii 1905 -1 'XXX, Istoria învăţământului din România. Compendiu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971

12 Bunăoară sociologul maghiar Jászi Oszkár aprecia, cu privire la această lege, că ea “n-a fost niciodată aplicată (subl. ns. - S.H.), ea a avut doar menirea, ca biroul de presă ungar, invocând-o, să se poată mândri cu liberalismul maghiar”.

13 Nicolae Iorga, Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1989

14 Idem, Istoria Invătămîntului românesc, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1871

15 Pr. Dr. Mircea Păcurariu, Politica statului Ungar fată de biserica românească din Transilvania în perioada dualismtdui (1867-1918), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Biserici Ortodoxe Române, Sibiu 1986

16 Idem, Istoria bisericii româneşti din Transilvania. Banat, Crişana şi Maramjureş , Cluj - Napoca 1992

17 Marcel Ştirban, Biserica şi şcoala. Spiritualitatea greco-catolică în viziunea lui Nicolae Iorga , în Convergenţe Europene, istorie şi societate în epoca modernă. Editura Dacia, Cluj-Napoca 1993, p. 52-64.

18 Liviu Maior, Contribuţii la istoria raportului Biserica - Putere în Transilvania (1867 - 1918) în Convergenţe europene. Istorie şi societate în epoca modernă. Editura Dacia, Cluj- Napoca 1993,p. 174- 182