Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Istorie
330 Sorin Hendea dintre preoţi, învăţători sau profesori ridicându-se principalii protestatari, adevăraţii luptători pentru drepturile politice şi culturale ale românilor transilvăneni. Un exemplu de dăruire este acela al vicarului episcopesc Vasile Mangra7 8, cel care se va ridica în mai multe, rânduri împotriva tendinţei de statificare a şcolilor confesionale româneşti. El critica aceste tendinţe venite din partea guvernanţilor maghiari, cerând preoţilor şi învăţătorilor să explice poporului cum că “statificarea şcoalelor nu are de consecinţă nici un fel de uşorare a poporului”, aceasta cu atât mai mult cu cât aplicarea măsurilor preconizate de Budapesta ar însemna “că toate averile nemişcătoare ... cum sunt edificiile şcolare, locuinţele învăţătoreşti, clădirile laterale, intravilanele, grădinile şi pământurile şcolare să fie cedate statului cu drept de proprietate, sau cu drept de folosinţă • ”8pe vecie . De o înaltă ţinută morală şi însoţit de un extraordinar spirit de dăruire a fost şi profesorul beiuşean Constantin Pavel, autorul unui impresionant discurs rostit în cadrul consiliului profesoral al Liceului greco-catolic din Beiuş, cu ocazia memorabilei zile de 1 Decembrie 1918, intervenţie publicată integral în număml din 15 decembrie 1918 al ziarului “Unirea” din Blaj9 10. Profesorul Pavel insistă - în alocuţiunea rostită - asupra zilei istorice pe care o trăiau, precum şi asupra greutăţilor şi nedreptăţilor la care au fost supuşi românii de-a lungul secolelor. Este puternic marcat de nedreptatea la care au fost supuşi cărturarii, poeţii şi preoţii români, expuşi mereu presiunilor venite din partea coroanei maghiare. Ceea ce îl nemulţumeşte cel mai mult este însă tratamentul la care au fost supuse şcolile româneşti, iar tonalitatea din glasul eruditului beiuşean te cutremură: “Ani de-a rândul, în şcolile noastre puşi am fost ... să grăim grai străin şi neînţeles de pruncuţii noştri ... Aici, în şcolile noastre româneşti ... puşi am fost să preamărim glorii străine, ori chiar pe sângiuitorii neamului nostru ... Toate începuturile tuturor liftelor de pe stepele Asiei trebuie să le descâlcim şi să le îndopăm cu lopata în fiii tăi, neam românesc, dar despre începutul şi înstăpânirea ta în pământul lucrat şi apărat de tine tăcea scrisul cel din carte şi trebuia să tăcem şi noi .. Ţinându-se cont de realităţile subliniate anterior, de potenţialul cultural existent în spaţiul bihorean, considerăm că orice iniţiativă în direcţia valorificării informaţiilor privind fenomenul educaţional este bine venită, reprezentând un câştig pentru scrisul istoriografie bihorean şi naţional. I. Stadiul actual al cercetării problemei Abordarea istoriografică a acestui segment cultural românesc se impune, considerăm noi, cu atât mai mult cu cât o serie de lucrări de specialitate, dedicate acestei problematici, tratează cu multă superficialitate realităţile culturale, unele dintre acestea neglijând efectiv ţinuturile Crişanei. Consider oportun a menţiona aici lucrarea intitulată Contribuţii la istoria învăţământului românesc'0, care, deşi apărută la 1970, nu face referiri la istoria 7 Vasile Mangra, născut la 1852 în comuna Săldăbagiu, provine dintr-o străveche familie de preoţi. Şcoala secundară a făcut-o la liceul unit român din Beiuş, după care îl întâlnim, în anul 1872/73, la vârsta de 20 de ani, în registrele Academiei de Drept din Oradea, ca student în cursul I. Teologia a urmat-o în Arad, în anii 1869 - 1872, implicându-se de timpuriu într-o serie de acţiuni culturale româneşti. Figură bihoreană de importanţă deosebită, Vasile Mangra s-a remarcat atât ca deputat, cât şi ca vicar şi mitropolit; vezi Anexele 1 şi 2 8 Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale (în continuare D.J.B.A.N.f/ömf: Protopopiatul ortodox Beiuş, inv. 1057, dos. 125 a,f.22 9 Prof. Gavril Hădăreanu, Torte arzânde în Ţara Beiuşului, Editura BunaVestire, Beiuş, 1995, p. 259-260. 10 XXX, Contribuţii la istoria învăţământului românesc, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970
