Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
Aşezarea eneolitică timpurie de la Vezendiu 21- pahar (tipul A): fig. 8/4- vase de tip "ghiveci de flori" (C): fig. 2/3 şi 4/1-4- oale cu şi fără picior (D şi H): fig. 2/1; 6/5.11; 7/2 şi 8/1- borcane (R): fig. 5/6 şi 10/1- vase de bucătărie (G): fig. 8/6- boluri cu picior (H): fig. 5/4, 7- pocale (I): fig. 3/5 şi 5/8- castroane (K): fig. 3/1- cupe (L): fig. 3/5 şi 9/8- vase globulare (N): fig. 6/9 şi 9/3,6 şi 10/8- vase miniaturale (R): fig. 9/5 şi 10/2- suporturi de vas cu picior (H3a): fig. 10/4, 7- picioare înalte de vase, provenind de la diferite tipuri, cu perforaţii rotunde şi ovale: fig. 2/5,10; 3/6; 4/5; 6/4; 7/7 şi 9/7 Ornamentaţia ceramicii Tiszapolgár este considerată sărăcăcioasă şi rigidă10 * datorită numărului mic de elemente ornamentale, în speţă: proeminenţele-cioc, perforaţiile şi impresiunile. Impresiunile sunt destul de bine reprezentate pe ceramica descoperită la Vezendiu. Au forme rotunde şi ovale şi dimensiuni ce se găsesc în concordanţă cu mărimea recipientelor. Au fost executate cu un obiect din os sau lemn şi mai rar "cu trestia" (fig. 2/9). Sunt aranjate în linii simple (fig. 8/6) sau duble (fig. 2/1; 5/5; 6/7 şi 10/8), dispuse de obicei oblic pe corpul vaselor. Un alt mod de dispunere a impresiunilor pe ceramica Tiszapolgár de la Vezendiu este în grupuri: de câte două (fig. 2/6,9; 8/1; 9/2,7), de câte trei, dispuse în triunghi (fig. 2/5; 4/14; 5/8; 9/1,6,8 şi 10/6) sau mai multe, dispuse în romburi (fig. 5/7 şi 10/1,4, 7). Un alt model de impresiune sunt alveolele, cu diametrul mai mare de un centimetru, realizate prin rotirea completă cu degetul mare, în pasta încă moale, ce produce şi curbarea în interior al vasului. Acest tip de ornamentaţie se găseşte numai pe vase de culori închise, confecţionate din pastă fină, totdeauna cu angobă lustruită. Alveolele mari, ca tip de ornament, nu se regăseşte niciunde în arelalul culturii Tiszapolgár, find specific numai descoperirilor din jurul Careiului", şi numai în faza B a menţionatei culturi (fig. 4/6), fiind în acelaşi timp şi un element facil de datare. Perforaţiile, apar fără excepţie, în picioarele vaselor, au formă rotundă sau ovală, diametrul lor fiind proporţional cu dimensiunile recipientelor (fig. 2/5,10; 3/6; 4/5; 5/1; 7/7 şi 8/7). Incrustaţia cu pastă albă, procedeu ornamental foarte rar întâlnit în zona noastră, apare pe un singur fragment de vas bombat, descoperit în S. II (L.,), şi constă în umplerea impresiunilor de pe suprafaţa vasului cu o substanţă albă (fig. 10/8). Incrustaţia este specifică numai grupului Tiszaug12, ce se află în extremitatea sud-vestică a arealului culturii Tiszapolgár, şi numai în faza finală a acesteia13, constituind şi ea un element sigur de datare. Ornamentele plastice:- proemineţele-cioc, perforate total sau semiperforate, reprezintă ornamentul cel mai caracteristic al culturii. Au forme ascuţite sau mai aplatizate şi mărimi foarte diverse, în 10 I. Bognár-Kutzián, The Early..., p. 133 1' La Carei-"Cozard" pe trei vase şi Dindeşti-"Cetate", pe unul. Material arheologic ir lit. Muzeul Cărei. 12 . 1. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 176-178. 13 Ibidem.
