Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
22 Neţa Iercoşan funcţie de dimensiunile vasului pe care sunt aplicate. Cele cu perforaţie orizontală au şi un rol practic, folosind ca suport pentru suspendare14, iar cele neperforate ca de altfel şi butonii simplii au rol de suport sau sunt aplicaţi din considerente statice şi de balans, pentru stabilitatea vaselor15 (fig. 2/4,6-8; 3/2,5,8; 4/8-9,12; 5/4,6-10; 6/1,3,6,11; 7/1-2,5; 8/1-2,4,6; 9/1,3-4,11-13 şi 10/1,3-5). Butonii simplii (fig. 4/13; 7/6; 8/5 şi 10/8), cei plaţi sau în formă de pastilă (fig. 5/2 şi 6/5) şi gurguiele sau umflăturile rotunde (fig. 2/9 şi 6/9) completează acest tip de ornamente, ca de altfel şi butonii alungiţi, dispuşi vertical pe, şi sub, buza vaselor (fig. 3/3- 4; 8/8). Un ornament plastic destul de rar întâlnit pe ceramica culturii Tiszapolgár, îl reprezintă tortile în bandă, găsit pe un singur fragment la Vezendiu (fig. 6/2). Dacă la aceste tipuri de ornamente menţionăm şi barbotina stropită16, care se desprinde foarte uşor împreună cu angoba, găsită pe un fragment de castron de dimensiuni mari (fig. 3/1) şi care a fost descoperit în stratul de cultură din S.I, avem întreg registrul ornamental al ceramicii descoperite în situl Tiszapolgár de la Vezendiu. Dintre obiectele din lut ars mai menţionăm un fragment de fusaiolă confecţionată dintr-un fragment ceramic ce era ornamentat cu trei impresiuni rotunde. Are o formă planconvexă cu marginile bine şlefuite (fig. 5/3) şi a fost găsită în stratul de cultură din S. I. Dintre obiectele din piatră amintim un percutor din andezit, destul de superficial şlefuit (fig. 4/10) şi o lamă fragmentară din obsidiană (fig. 4/7) şi una silex (neilustrată), lucru destul de frapant, întrucât aceste tipuri de artefacte abundă în siturile Tiszapolgár17. Nu a fost găsit nici un obiect din aramă. Trebuie să menţionăm şi un fragment de vas aparţinând culturii Baden, găsit în stratul vegetal, deranjat de lucrările agricole, fără context sau alte asocieri de materiale arheologice. Acelaşi lucru apare la Carei-"Cozard"18, iar în mai multe aşezări Tiszapolgár din vestul şi nord-vestul României19, tot fără context sigur, fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni. Pe baza observaţiilor arheologice din timpul săpăturii, a stratigrafiei orizontale şi verticale a aşezării şi a analizei artefactelor descoperite, în special a ceramicii, situl de la Vezendiu-"Drumul Tireamului" se datează în eneoliticul timpuriu, şi aparţine culturii Tiszapolgár, faza evoluată, B. Explicaţia figurilor: Fig. 1/a-b-Vezentúl "Drumul Tireamului; l/c=S.I; ld=S.II. Fig. 2/1-5-Ceramica din S.I; fig. 2/5-10, Ceramica din S.II Fig. 3/1 Castron (S.I.); 2-8. Ceramica din S.II Fig. 4/7 Fragment din obsidiană; 10-percutor din andezit; 1-6; 8-14; Fragmente ceramice. Fig. 5/3 Fusaiolă fragmentară (S.I.); 1-2; 4-10 Fragmente ceramice. Fig. 6/1-11 Fragmente de vase Tiszapolgár, faza evoluată-B. Fig. 7/1-8 Fragmente ceramice 14 P. Patay, Jahr. mill. Vorges., 60, 1976, p. 365-372 15 .1. Bognár-Kutzián, The Copper..., p. 305. 16 Este întâlnită destul de rar şi numai în arealul estic al culturii Tiszapolgár: Dăbâca (cf. N. Vlassa, op. cit., p. 154) şi Gilău (cf. Z. Kalmar, AclaMN, XVIII, 1981, p. 307. 17.1. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 318-327. 18 . Săpătură 1991, N. Iercoşan, Material inedit, Muzeul Cărei. 19 în şapte situri: Apa (SM), Dud (AR), Pericei, Răstolţu Deşert (SJ), Sebiş, Sintea Mică (AR) şi Unimăt (SM). La acestea se adaugă Homorodul de Sus-"Lunca", unde numărul fragmentelor Coţofeni este mult mai mare. Material inedit. Muzeul judeţean Satu Mare.
