Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)

Arheologie

166

loan Stanciu- Pl. V/2: “pâinişoară”, tipul III/l; aceea pastă, culoare şi din acelaşi context; Dmx=8 cm; Grmx=4 cm.- Pl. V/3: “pâinişoară” fragmentară, tipul III/1; aceeaşi pastă, culoare şi din acelaşi context; Dmx=8 cm; Grmx=5 cm. Pe o parte s-a imprimat în pasta moale urma unei ţesături.- Pl. V/4: “pâinişoară” fragmentară, tipul III/l; aceeaşi pastă; culoare cărămizie, ardere secundară; probabil din cuptor; Dmx=6,7 cm; Grmx=3,2 cm.- Pl. V/5: “pâinişoară”, tipul III/l; aceeaşi pastă; culoare brună, ardere secundară; acelaşi context; Dmx=8,4 cm; Grmx=4,5 cm. Pe una dintre feţe, incizat în pasta moale, apare un semn de forma literei < î>, împreună cu o ramură (?).- Pl. V/6: “pâinişoară”, tipul III/l; aceeaşi pastă şi culoare; acelaşi context; Dmx=7,7 cm; Grmx=4 cm.- Pl. V/7: “pâinişoară”, tipul V; aceeaşi pastă; culoare cafenie, urme de ardere secundară; acelaşi context; Dmx=4,3 cm.- Pl. VI/1: fragment vălătuc (capăt), tipul 1/1; pastă grosieră, relativ compactă, culoare cărămizie; din umplutură (-60/90 cm); Dmx=7,5 cm.- Pl. VI/2: fragment vălătuc (capăt), tipul 1/1; aceeaşi pastă şi culoare, urme de ardere secundară; acelaşi context.- Pl. VI/3: vălătuc întregibil, tipul 1/1; aceeaşi pastă şi culoare; acelaşi context; Lp=19 cm.

total piese determinabile: 12

tipul

1/1

III/l

111/3

V/3

3 (25%)7 (58,33%)

1 (8,33%)1 (8,33%)

Locuinţa nr. 1 (1993; secţiunea I şi secţiunea I/cas A; pl. VII; pl. XLVIII)

A fost posibilă delimitarea planului între -70/75 cm ( în continuare, toate adâncimile sunt date de la actualul nivel de călcare), însă deja la -55 cm s-a conturat blocul de lut cruţat şi au apărut resturile cuptorului. Are formă aproape patrată (pl. VII): laturile sudică şi estică măsoară 370 cm, latura vestică 360 cm, iar cea nordică 350 cm (suprafaţă totală cca. 13 m2). Intrarea trebuie să fi fost situată între gropile de stâlpi a şi b (66 cm între ele), în colţul sud-vestic. Adâncimea gropii locuinţei a fost de 10 cm, însă ţinând cont de faptul că toate celelalte complexe contemporane au fost identificate între -40/50 cm, trebuie să presupunem o adâncime reală de cel puţin 40 cm. Pereţii erau uşor înclinaţi spre interior. Podeaua nu a fost amenajată în mod special (probabil era iniţial bătătorită), aflându-se la nivelul sterilului arheologic (lut galben). în fiecare dintre colţuri a fost identificată câte o groapă de stâlp, cu formă în plan aproape circulară sau ovală (excepţie groapa a, rectangulară) şi îngustate spre fund. Dimensiunile lor pe axe oscilează între 36 X 48 cm, iar adâncimea (de la nivelul la care au fost identificate) între 20-28 cm. Alte două gropi circulare, cu diametre şi adâncimi mai mici, au fost identificate în exteriorul gropii locuinţei, aproximativ pe mijlocul laturilor vestică şi nordică; legătura lor cu locuinţa nu este sigură. Pe o lungime de 210 cm de la groapa din colţul nord-vestic, lipit de marginea nordică a locuinţei, se afla un şănţuleţ, adâncit doar cu 4 cm faţă de nivelul podelei (lăţime medie de 20 cm). O situaţie similară a fost constatată, pe o porţiune mai scurtă, la 12 cm de la marginea estică a gropii locuinţei. Aceste contururi indică bârna care se afla la baza pereţilor din lemn (aşa-numita talpă), parţial adâncită în pământ.

Cuptorul era plasat în colţul nord-vestic, fiind construit într-un bloc de lut paralelipipedic, rămas nesăpat atunci când s-a amenajat groapa locuinţei (partea sa estică