Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
O stelă funerară din colecţia Muzeului Băilor Herculane Călin Timoc Micul punct muzeistic organizat în incinta vechiului Casino de la Băile Herculane este singurul loc unde mai pot fi admirate puţinele vestigii rămase din staţiunea termală romană.Din păcate nu toate exponatele sunt descoperite în teritoriul actualei staţiuni aşa cum susţin localnicii. Majoritatea antichităţilor descoperite aici au fost trimise la Viena din ordinul guvernatorului Banatului (1736) "spre a împodobi- împreună cu altele, aduse din Transilvania - holul şi scara ducând la biblioteca publică cezaro-regească", (Griselini 1984, p.205)._ în anul 1922 când s-a înfiinţat expoziţia din cadrul staţiunii balneare au fost aduse diferite piese provenind din săpăturile arheologice întreprinse la începutul secolului XX de generalul Nicolae Cena la Mehadia, cel care a înfiinţat şi acest muzeu (Buracu 1984, p.6-8). Muzeul din Reşiţa preluând după al doilea război mondial expoziţia staţiunii Băile Herculane s-a îngrijit să îmbogăţească colecţia (din care multe piese importante dispăruseră între timp) cu alte materiale de factură romană îndeosebi material tegular: ţigle, conducte, cărămizi, pişcoturi, etc. Un fragment de ţiglă poartă ştampila LEG VII...., în cartuş cu ansae. O analogie perfectă a aceste ştampile o cunoaştem din descoperirile arheologice de la Gomea (jud. Caraş-Severin).(Gudea 1977, fig. 13 a ). O conductă cilindrică poartă chiar marcat cu tuş: G 1968, anul 1968 fiind anul efectuării săpăturilor arheologice la baia romană de la Gomea (Gudea 1977, p. 12, n. 2 ). Partea negativă a lucrurilor o constituie faptul că nu există nici o indicaţie sau evidenţă a pieselor arheologice ce provin din alte puncte ale Banatului. Vom încerca în continuare să facem câteva observaţii asupra unei stele funerare care a scăpat atenţiei cercetărilor, nefiind încă publicată. Stela funerară este confecţionată dintr-un bloc de piatră calcaroasă cenuşie, dură şi săpunoasă la pipăit. Starea fragmentară a pietrei nu permite pe deplin precizarea tuturor elementelor de decor. Suprafaţa sculptată este puternic distrasă şi tocită doar pe alocuri se pot distinge câteva contururi mai proeminente. Lungimea blocului de piatră este de 80 cm, înălţimea de 83 cm şi lăţimea de 20 cm. în central imaginii apare reprezentată, credem, o femeie într-un medalion semicrcular din două muluri, prima de 6 cm lăţime şi a doua de 4 cm. îmbrăcămintea pare a fi o palia, iar coafura încadrează din lateral şi deasupra faţa. Persoana redată nu pare să fi avut barbă, fapt ce ne îndreptăţeşte să credem că este, aşa cum am zis, o femeie. Pe colţurile rămase între medalionul semicircular şi chenarul simplu ce încadrează din lateral imaginea defunctei au fost realizate nişte decoruri vegetale sub forma unor frunze de ferigă. în partea superioară a stelei pe axul central se poate remarca un element de decor circular care ne duce cu gândul la un vas sau un conde pin încadrat probabil, în cazul nostru, de doi lei afrontaţi. Tipologic putem încadra stela la tipul iconic nearhitectural cu medalion şi partea de sus dreaptă ( III. C. 1 după Lucia Ţeposu-Marinescu) sau tipul plastic cu imaginea SATU MARE. STUDII ŞI COMUNICĂRI, XV-XVI, 1998-1999.
