Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 15-16. (1998-1999)
Arheologie
104 Călin Timoc defunctului în bust: pieptul, gâtul, capul (I.c.l după Alexandru Diaconescu) (Chiş 1997, p.72-76). Datarea stelei funerare se încadrează în epoca stăpânirii Daciei de către romani, secolul II-III p.Chr. Locul de descoperire este necunoscut, mai precis incert. Roca cenuşie, calcaroasă extrem de dură este tipică munţilor din zona Mehadia- Băile Herculane, fapt ce ne facem să credem că a fost descoperită aici, probabil de generalul Nicolae Cena. Urmărind inventarul colecţie sale, la înfiinţarea muzeului staţiunii în 1922, piesa noastră pare a fi cea cu "No. XIV" : " Bloc de piatră rupt, destinat sau pentru o piatră de mormânt sau pentru o tablă votivă" (Buracu 1924, p.16). Din colecţia Muzeului Băilor Herculane, dintre toate pietrele funerare cu caracteristicile unei table (deci nu altar), face parte doar stela mai sus descrisă. Abrevieri bibliografice Buracu 1924 Coriolan I. Buracu, Muzeul General Nicolae Cena în Băile Herculane şi Cronica Mehadiei, Lugoj, 1924. Chiş 1997 Silviu Chiş, Observaţii asupra stelelor funerare de la Potaissa, în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, 3, 1997, Alba-Iulia, p.71-78. Griselini 1984 Francesco Griselini, încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, (traducere şi note Costin Feneşan), Timişoara, 1984. Gudea 1977 Nicolae Gudea, Gornea. Aşezări din epoca romanătârzie, Reşiţa, 1977.
