Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
O nouă descoperire aparţinând culturii Suciu de Sus (Aşezarea de la Tătăreşti, jud. Satu Mare) Gh. Lazin, Speranţa Pop Localitatea Tătăreşti (com. Viile Satu Mare), se află situată în partea de sud-sudest a judeţului Satu Mare (fig. 1) la limita de contact dintre două unităţi geografice bine distincte: Câmpia Someşului şi Dealurile şi Culmea Codrului (Munţii Făgetului). Prin poziţia sa geografică, localitatea se înscrie în zona piemontană a masivului cristalin Culmea Codrului, de fapt o prispă piemontană îngustă, cu aspect colinar, situată la poalele versantului nord-vestic al Culmii Codrului (Munţii Făgetului)1 2, care fac parte din platforma sălăjeană nordică, fiind totodată cel mai lung dintre horsturile cristaline ce străpung platforma colinară sălăjeană. în luna august 1997, la Muzeul Judeţean Satu Mare au fost aduse spre achiziţionare“ două piese: un topor fragmentar din bronz de tip celt şi un fragment dintr-un vas (partea superioară a unei oale) prevăzut cu o toartă. Cele două obiecte au fost găsite incidental cu ocazia unor lucrări agricole în partea de hotar “Dealul Tătărăştilor“ sau “Dâmbul tătarilor“, cum îi mai zic localnicii. Zona se află situată pe o mică înălţime (152,2 m altitudine) în vestul satului (fig. 2), şi la sud de cimitirul actual. Menţionăm că din această parte de hotar mai provin fragmente de vase datate în secolele VI-VII3. O cercetare amănunţită a zonei a permis următoarele constatări: a. urmele de locuire cele mai numeroase se află pe pantele, foarte line, de sud şi sud-est ale platoului, dar ele nu lipsesc nici din zona centrală, cu observaţia că aici ele sunt mai reduse. b. materialele rezultate din cercetarea de teren constau exclusiv din ceramică (au fost adunate şi bucăţi de chirpici). c. vestigiile cel mai numeroase aparţin epocii bronzului, cultura Suciu de Sus. d. în afara materialelor din preistorie, sporadic au apărut fragmente de vase databile în secolele: I1I-1V, Vl-VII şi XII-X1II. e. timpul în care s-a efectuat cercetarea de teren a coincis cu executarea lucrărilor agricole de toamnă ceea ce a permis observarea că locuinţele sunt de suprafaţă şi se află dispuse într-o anumită ordine de jos în sus. Pe pantele “Dealului Tătărăştilor“ se află benzi de pământ de culoare negricioasă cu urme de depuneri şi care alternează cu benzi de culoare cenuşiu-gălbuie, sterile din punct de vedere arheologic. Fâşiile de sol de culori diferite se află în planul orizontal al înălţimii. Materialul arheologic (Muzeul Judeţean Satu Mare, inv. 39002-39020). V. Mihăilescu, Dealurile şi câmpiile României, Bucureşti, 1966, p. 103-104; H. Asvadurov şi col., în Dări de seamă ale şedinţelor. Comitetul geologic, LIII, 1967, p. 357-379; LIV, 1969, p. 291-317; A. Bogdan - M. Călinescu, Judeţul Satu Mare. Institutul de Geografie, Editura Academiei, Bucureşti, 1976, p. 16, 20-21. 2 ” Piesele au intrat în col. Muzeului Judeţean Satu Mare, inventar: 39002 (fragmentul de topor) şi 30003 (fragment de vas). 3 Gh. Lazin - Maria Hep, Aşezări şi descoperiri din sec. V-IX e.n. în judeţul Satu Mare, în SympThrac, 8, Satu .Mare - Cărei, 1990, p. 82.
