Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Muzeografie
398 Daniela Oltean 3.Satul împrăştiat este amplasat în zona cea mai înaltă a muzeului, având un număr de 18 gospodării, o biserică, o stână şi un izvor. Pentru materializarea acestui proiect, specialiştii Muzeului Judeţean Satu Mare, având sprijinul competent al cercetărilor de la Muzeul Satului Bucureşti, în urma unei susţinute activităţi de cercetare ce a durat 7 ani, au depistat pe teren obiectivele ce urmează să facă parte din Muzeul de la Măriuş, reuşind să achiziţioneze până la ora actuală 16 gospodării ţărăneşti (11 obiective fiind strămutate la Măriuş), din localităţile:Măriuş (judeţul Satu Mare); Valea Vinului (judeţul Satu Mare);Gherţa Mică (judeţul Satu Mare); Turţ (judeţul Satu Mare), Pomi (judeţul Satu Mare); Roşiori (judeţul Satu Mare); Mânău (judeţul Maramureş); Tătăreşti (judeţul Satu Mare); Apa (judeţul Satu Mare); Vama (judeţul Satu Mare); Berchezoaia (judeţul Maramureş); Buteasa (judeţul Maramureş); Moişeni (judeţul Satu Mare); Bixad (judeţul Satu Mare); Cămărzana (judeţul Satu Mare).. A fost de asemenea întocmită documentaţia pentru arhitectură civilă şi religioasă specifică judeţelor Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureş amintind aici doar câteva localităţi ce au fost studiate: Cristur, Valcău de Jos, Grobei, Preoteasa, Archid, Buteasa, Berchezoaia, Stâna, Valea Vinului, Comlăuşa, Gherţa, Ulmeni, Măriuş, Vama, Chiejd, Tătăreşti, Turţ, Cehei, Cămărzana, Bârsăul de Sus, Borleşti, Şomcuta, Bixad, Hodod, Chilia, Corund, Terebeşti, Căuaş, Ardusat, Sanislău, Resighea, etc. Suprafaţa de teren donată de locuitorii satului Măriuş(comuna Valea Vinului), şi anume 40 de ha de pământ, a intrat în proprietatea Muzeului Judeţean Satu Mare, Muzeul de la Măriuş constituindu-se ca o secţie a muzeului sătmărean. Politica de achiziţii susţinută în ultimii 6 ani de instituţia noastră s-a axat îndeosebi pe achiziţionarea unor monumente de arhitectură populară, precum şi a unor piese ce întregesc universul vieţii rurale, fie că este vorba despre ateliere meşteşugăreşti, obiecte de uz - casnic, unelte agricole sau textile utilitare, decorative, port popular, etc. Toate aceste eforturi depuse de specialiştii Muzeului Judeţean Satu Mare(alături de autorul proiectului, firma S.C.Comarh S.R.L. Satu Mare), sprijinite financiar în cea mai mare măsură de către Ministerul Culturii, vor fi pe deplin recompensate în momentul în care Muzeul de la Măriuş îşi va deschide porţile, oferind prin funcţionalitate locuri de muncă oamenilor ce trăiesc în această zonă, dar îndeosebi oferind multiple şi complexe modalităţi de cunoaştere a valorilor tradiţionale. Prezenţa vizitatorului va fi asigurată astfel de oferta extrem de generoasă:vizitarea muzeului; participarea efectivă la producerea obiectelor de artă populară; spectacole folclorice; participarea la slujbele religioase de la mănăstire; tabere de creaţie populară, artă ,poezie; tratament şi cazare în zona de agrement a muzeului; închirieri de case ţărăneşti pentru cei ce doresc să trăiască câteva zile în atmosfera specifică satului românesc autohton etc.. Aşezat intr-un mediu natural atât de generos, la poale de Codru brăzdat de izvorul a cărui legendă ne povesteşte despre tămăduirile miraculoase pe care le-a făcut apa sa("Izvorul Tămăduirii"), Măriuşul are menirea de a deveni un centru al creaţiei materiale şi spirituale specifice nord-vestului României, în care valorile tradiţionale să se îngemăneze cu cele contemporane, salvate astfel împreună de la dispariţie sau degenerare. Cu certitudine, Muzeul Civilizaţiei Ţărăneşti din nord-vestul României, loc de pelerinaj şi de păstrare intr-un spirit a ceea ce a fost bun în trecut , loc în care ne vom putea cunoaşte obârşiile, va deveni un simbol al civilizaţiei tradiţionale româneşti, al universului valorilor patrimoniului cultural popular creat cu ingeniozitatea şi dragostea de frumos caracteristică ţăranului român. Poate chiar numele acestui sat, nume ce se aproprie de Divinitate: MARIA, MĂRIE, MĂRIUŞ, a făcut ca Măriuşul să nu fie un sat ca toate celelalte sate.