Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Artă şi etnografie
380 Aphrodita Theodorescu lipsesc noi elemente de atmosfera, de expresie, care urmăresc virtuţi compoziţionale de clasă şi dezvăluie calitatea exprimării artistice. "Actorul" surprinde o personalitate frământată. Arta sa constituie factorul preponderent al preocupărilor, captându-i în cel mai înalt grad atenţia. Culorile reci, în tonuri de albastru, vin să sublinieze relevanţa trăirilor sale spirituale. Actorul nu mai e un om pregătit să intre pe scenă, el nu mai e nici măcar un om aparţinând unei tagme, el devine o trăsătură caracterială cu încărcătura afectivă corespunzătoare, este o stare dincolo de truismul cotidian, sau poate chiar în interiorul lui, a unei existenţe speciale sau a existenţei în general. Divizarea portretului în două părţi, una aşezată în lumină şi cealaltă în umbră (întâlnită atât la Baba cât şi în "Autoportretul lui Ion Neagoe") este un aspect care noi credem că trebuie luat în consideraţie nu numai făcând referire la tehnica tabloului ci, mai ales la mesajul psihic. Ţinând cont că jumătatea umbrită invită privitorul la analiză, ea dă dreptul acestuia la interpretare şi, în acelaşi timp, lasă loc unei permanente întrebări care se perpetuează atâta vreme cât există neputinţa şi incertitudinea răspunsului. Aceasta, fireşte, rezidă şi-n strategia artistului de a păstra o notă de mister ,20 Portretul de copil, abordat atât de rar în pictura ieşeană, este o preocupare reală a artistului Mircea Ispir". N-am văzut portret de copil care să placă", scria acesta în însemnările sale căci pictorii nu intră în sufletul copilului şi aceasta afectează în special ochii, acest preţios element care dezvăluie personalitatea individului. "Adolescentul" subliniază sensibilitatea şi labirintul sufletesc al tânărului aflat într-unul din momentele de răscruce în care-1 târăşte societatea. Artistul găseşte de la început expresia, gestul, ritmul caracteristic cu ajutorul unei palete sobre, raţionale, care descrie cu candoare atmosfera, stabilind o armonie între componentele materiale ale tabloului.21 Portretul de femeie păstrează o mai veche credinţă conform căreia aceasta reprezintă frumuseţea fizică, motiv pentru care artistul evită disonanţele între elementele de consistenţă materială ale picturii. Deasemeni este şi creator de portrete după model: "Eminescu" (în mai multe variante), "Kogălniceanu", "Portret compoziţional de copil", "Fetiţa", "Vârsta", "Cap de băiat". Caracteristica picturilor sale constă în lucrarea fondului (care după părerea pictorului dă aproximativ jumătate din calitate tabloului). Pentru aceasta foloseşte culori calde, de fond, pentru a armoniza trăsăturile , chiar când persoana pe care o foloseşte drept model este mai sobră, aspect care, împreună cu modelul, asigură focalizarea privirii spre zona de interes care nu este alta, desigur, decât personajul. "Vânător medieval", început în maniera clasică, realizează un reuşit portret de expresie ajutat, în primul rând de cromatică, care pune în evidenţă luminozitatea feţei şi, în aceeaşi măsură, şi cea a mâinilor a căror încărcătură psihică, trădează, în parte, caracterul. Un mic drapaj verde şi un guler clasic de medieval sugerând o imitaţie de brocart completează ţinuta. Portretul este desăvârşit printr-o cromatică adecvată folosindu-se acorduri de roz, alb, verde pe un fond de griuri. în planul secund se înscrie un orizont care trece prin dreptul figurii împărţind tabloul în două părţi. Conchidem, deci că artistul e un pictor rafinat, un muzician al tonurilor pe care le aşează , cu bună ştiinţă , într-o armonie melodică. Este adeptul ideii conform căreia compoziţia are drept scop să ordoneze părţile eterogene ale naturii în elemente omogene de exprimare pentru a produce asupra spectatorului o unitate de impresie. 20 Aphrodita Theodorescu în Timpul, Anul III(CXVI) nr.34(110) octombrie 1992 "Arta şi investigaţie psihologică la Mircea Ispir" 21 Aphrodita Theodorescu în Timpul, Anul IV(CXVII) nr.7(128). martie 1093-"Ion Neagoe poet al griurilor"
