Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Artă şi etnografie
Ţara Oaşului în creaţia lui Ion Ţănţaş Ţara Oaşului este una din cele mai pitoreşti zone ale judeţului Satu Mare. La începuturile primăverii, ea seamănă cu un vast tablou de un verde fraged, care se transformă toamna în pete arămii conturate de coline mai întunecate. Frumuseţea naturală a peisajului din Ţara Oaşului a constituit pentru mulţi artişti ai acestor meleaguri , un veşnic izvor de inspiraţie. Unul dintre pictorii sătmăreni deosebit de originali şi un profund cunoscător al oamenilor din părţile Ţării Oaşului şi a locurilor sale, este Ion Ţănţaş. Născut la 5 iulie 1909 în comuna Tur, localitate ce aparţine oraşului Negreşti Oaş, Ion Ţănţaş, va fi puternic înrâurit de acest spaţiu milenar în întreaga sa creaţie plastică. Pictorul s-a desăvârşit printr-o muncă exemplară şi conştiincioasă, fiind un artist de o rară vocaţie. In operele sale, naturile statice, peisajele caracteristice şi scenele din viaţa satului oşenesc, sunt bine realizate, cu mult simţ estetic. Amintirile minunate legate de satul natal, nu l-au părăsit niciodată, ajutându-1 să înţeleagă pe deplin originalitatea şi valoarea folclorului Ţării Oaşului. Este al cincilea copil născut în familia învăţătorului Vasile Ţănţaş. Familia Ţănţăşenilor, după porecla Bodoreni, s-a stabilit în Negreşti încă din secolul al XVI 1-lea, venind de peste munţi din Maramureş. Mediul cultural al familiei îl va entuziasma de timpuriu, devenind un pasionat iubitor al valorilor artistice locale. Dificultăţile materiale îl determină să urmeze cursurile liceale pe rând, la Satu Mare, apoi la Sighetul Marmaţiei şi Lugoj. în urma morţii părinţilor, situaţia materială moştenită, nu-i permite lui şi fratelui său să-şi continue şi studiile superioare, fiind chiar nevoit să le întrerupă. între anii 1935-1937 se angajează ca funcţionar la Administraţia financiară Satu Mare, Târgu-Lăpuş şi Ileanda Mare. Cei mai frumoşi ani ai vieţii sale, Ion Ţănţaş îi petrece ca student al Facultăţii de Drept din Cluj. în această perioadă execută lucrări de pictură şi grafică. Cu toate că mai presus de orice iubea pictura, colaborează Ia cele două reviste redactate de Petre Nistor, "Tangenta" şi " Caleidoscop". Colaborarea sa se rezuma de fapt, la realizarea de portrete şi caricaturi ale poeţilor şi prozatorilor celor două publicaţii. Ilustrează şi cartea"Noua lirică ardeleană", antologie editată de Octavian Şireagu, unde apare şi figura visătoare a poetului C.S.Anderco. Cu două luni înainte de a muri, vorbind despre tinereţea lui Ion Ţănţaş, Petre Nistor afirma ca s-a descurcat singur cu tehnica picturală, îndelung şi cu multă mizerie. Condiţiile mizere din tinereţe, sunt evocate de însuşi artistul Ion Ţânţaş:"mă mir cu ce am trăit. Nici nu-mi aduc aminte ce mâneam. Ştiu atât că eram foarte dârz şi mândru".1 Prima sa expoziţie o pregăteşte după ce în 1937 revine la casa părintească din Negreşti. Lucrările ce le va expune sunt inspirate din viaţa oşenilor. La 24 aprilie 1938, Ion Ţânţaş, deschide prima sa expoziţie de pictură cu acestă temă la Satu Mare în sala de festivităţi Dacia. Expune 30 de lucrări, cele mai multe fiind portrete din regiunea natală. Tânărul artist încearcă să redea în culori portretul oşenesc. Doina Miclăuş 1 Ion Ţânţaş , Amintiri, arhivele MJSM, nr.inv.50301.
