Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
Descoperiri arheologice în aşezarea neolitică târzie de la Cărei, Cozard 27- varianta 2, reprezintă vase de capacitate mare, de provizii ori de bucătărie (PI. 14/1; 17/9; 25/1-3). Şi acest tip este comun şi se găseşte în general în cantitate apreciabilă la Dumbrava45, Seleuş46, Gorzsa , Herpály33 * * 36 37 38 * şi în cadrul culturii Tisa49. I Tăvile sunt apariţii rare în nord-vestul României, au formă ovală, alungită, crestături pe margini (buză) şi câte doi butoni simpli, perforaţi ori în formă de şa, plasaţi sub buză pe lateralele înguste ale vasului. Sunt confecţionate din pastă comună şi lucrate neîngrijit (PI. 6/7-9). Analogii au în cultura Tisa şi în grupul Gorzsa40. Se pare că originea lor este vinciană41 şi vor evolua mai ales în cultura Tiszapolgăr42. J. Vas patrulater, de formă aproape dreptunghiulară cu nervuri pe colţuri la exterior, crestate, care se termină la nivelul buzei prin patru “ căpăcele“. Are culoare gălbuiroşiatică cu pete brune şi cenuşii. Dimensiuni: L= 22 cm; 1 = 15,5 cm; I = 5,5 cm; inv. 8291; pl. 27. Acest tip de vas este rar pe această secvenţă cronologică, cea mai bună analogie găsindu-se în aşezarea de la Seleuş43, de unde provine un vas identic, cu diferenţa că acela este decorat cu linii incizate ce formează romburi pe toată suprafaţa exterioară şi care este considerat de autorii descoperirii drept vas de cult44 45 46 47 * * 50 Vase quadrangulare, de obicei pătrate, cu înălţimi mai mari şi decorate prin incizii se mai găsesc la Dumbrava45 iar fără decor la Lipova46, precum şi în cultura Tisa faza timpurie47. Credem că apariţia acestor forme ceramice în zona noastră nu au o origine turdăşeană48, ci mai degrabă tisoidă49. K. Vas burduf - reprezintă o formă insolită în mediul neolitic târziu din zonă50. A fost descoperit întreg în G.2 şi are culoare roşiatică cu pete negricioase. Este lucrat dintr-o pastă de bună calitate şi are degresant nisip. Este aspru la pipăit, angoba din exterior fiind desprinsă. în interior are culoare neagră, este bine netezit şi lustruit. Are o formă de burduf din piele, fundul de formă elipsoidală şi gura rotundă. Dimensiuni: diam. bazei = 17,5 x 11 cm; diam. gurii = 14 cm; î. = 15,5cm; inv. 8290; pl. 24/1. Cele două perforaţii de sub buză, foloseau la suspendare ori la transport cu ajutorul unei sfori. Fiind găsit întreg pe fundul G. 2 alături de alte vase întregi de tipuri deosebite, credem că reprezintă un vas de cult. 33 S. Dumitraşcu, S. A. Luca, op. cit. , fig. 2/18, 20. Menţionăm că, în colecţiile Muzeului Cărei se găseşte un bogat material arheologic inedit, provenind din săpăturile din anii 1987 şi 1989 din punctul “La Cosma“, cf. N. Iercoşan, StCom. Satu Mare., IX-X, 1992-1993, p. 79. 36 S. Dumitraşcu, D.Ignat, Ziridava, XV-XVI, 1987, p. 22, pl. 11/1. 37 F. Horváth, ArchÉrt., 1982, fig. 16/1, 7. idem, The Late Neolithic..., fig. 8, 10-11, 16-19. 38 N. Kalycz, P. Raczky, op. cit., fig. 10-11. ~'l> La Vésztő-Mágor cf., K. Hegedűs, J. Makkay, în The Late Neolithic... fig. 15, 20. 40 F. Horváth, ArchÉrt., 1982, fig. 14/15. 41 Parţa, Grupul Bucovăţ, cf. Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, Cluj Napoca, 1979, pl. XXIV/B/18-19. 42 I. Bognár-Kutzián, The Early Cooper Age..., pl. X1II/8; XXXVI11/4; XLV/9 şi XLVI/10, XLXII/16. Menţionăm că acest tip ceramic se regăseşte în aşezările Tiszapolgár din zona noastră într-un număr mare. Nu figurează ca tip ceramic, după tipologia lui Kutzián (1963), întrucât nu se găseşte în necropole, ci mai ales în aşezări. 43 S. Dumitraşcu, D. Ignat, op. cit. , p. 19, pl. 7. 44 ibidem 45 S. Dumitraşcu, S A Luca, op. cit., p. 291, fig. 3/5. în muzeul Cărei există un semnificativ material, inedit din săpăturile din 1987şi 1989 la care face referire Z. Kalmar, Acta MP.; XIV-XV, 1991, p. 37, 42 şi Z. Maxim- Kalmar, Turdaş, Cluj Napoca, 1991, p. 10. 46 Gh. Lazarovici, Neoliticul Banalului, , 1979, pl. XXVI/A/23 47 P. Raczky, Űcsöd-Kováshalomi, în The Late Neolithic..., p. 69, fig. 10 şi p. 72, fig. 21. De fapt şi vasul de la Lipova este încadrat tot în cultura Tisa timpurie (I) - vezi nota 46, supra. • 4li Z. Kalmar, op. cit.,(Acta MP Turdaş); S. Dumitraşcu, S.A Luca, op. cit. , p. 291, nota 13. 47 N. Vlassa, SCIV, 12, 1961, 1, p. 17-24, idem ,Neoliticul Trnsilvaniei, Cluj Napoca, 1976, p. 20-27; P. Raczky, Studia Praechistorica, 11-12, Sofia, 1992, p. 162-176, fig. 8-11, Gh. Lazarovici, Z. Kalmar, Acta MN, XIX, 1982, p. 221-245 50 Analogii apropiate la Porţi (SI); MIAZ, inv. cc. 575/1985 şi cc. 541/1985.
