Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
28 Neţa Iercoşan L. Capacele de vase constituie un tip ceramic bine reprezentat între vasele din G.2. Sunt de dimensiuni mici, au culoare roşiatică, iar în pastă au mâl şi nisip fin. Se găsesc în două variante:- varianta 1. reprezintă capace simple, în formă de ciupercă au patru perforaţii spre margine prin care se introducea o sfoară ce avea rol de mâner, ori de suspendare. Nu sunt decorate, cu excepţia unui singur exemplar (PI. 13/2) care are butoni mici spre margine. In G.2 au fost găsite şase exemplare (pl. 11/2-3; 12/9; 13/2-4) de capace simple din varianta 1, ceea ce reflectă frecvenţa mare a acestui tip la Cozard şi în zonă31, ca de altfel şi în grupurile contemporane vecine51 52;- varianta 2 cuprinde capacele cu apucători şi se prezintă în patru subvariante în funcţie de forma acestora; a. - capace cu apucători simple (pl. 12/10) în formă de buton simplu, alungit cu alveole laterale; b. - cu apucători zoomorfe (pl. 10/8), apucătoarea redând capul stilizat al unui animal; c. - cu apucători în formă de arcadă (pl. 25/20) formată din fâşii de lut încrucişate; d. - cu apucători cu decor complex (pl. 13/5). Capace de vas din varianta 2b-d şi apucători antropomorfe se găsesc în număr mare în toate fazele culturii Tisa53. Acest fapt poate reprezenta nu atât aportul tisoid la geneza grupelor culturale din V Munţilor Apuseni din neoliticul târziu, cât mai ales interferenţa şi schimburile culturale intense între acestea, chiar în sens invers, ori în ambele sensuri. M. Strecurătoare-este tipul ceramic reprezentat printr-un singur fragment în G.2 (pl. 10/6). Nu este semnificativ în cadrul tipurilor ceramice din G.2. ORNAMENTICA: 1. Pictura: a. cu negru este cea mai răspândită şi constă din benzi late şi subţiri dispuse sub buza vaselor, la interior ori la exterior, haşuri, motive în “V“ sau “Z“, romburi şi triunghiuri, puncte şi buline. De mult ori motivele apar combinate în registre de mare complexitate (pl. 5/1-2). b. Pictura cu roşu apare pe mai puţine vase şi fragmente şi numai la exteriorul acestora (pl. 7/2; 8/2-3şi 10/12). c. Pictura cu alb-gălbui apare destul de rar (pl. 16/5; 8/4) simplă, ca fond, sau în combinaţie cu roşu (pl. 9/1 Îşi 10/4). Pictura cu negru este caracteristică grupului Pişcolt, încă din faza mijlocie54, materie primă pentru prepararea vopselelor existând în zonă55. Culorile roşie şi gălbuie sunt de origine minerală şi vegetală, au fost folosite şi în cultura Tisa şi Lengyel şi au fost aplicate întotdeauna după arderea vaselor. Interesante sunt şi combinaţiile de culori: negru cu roşu, roşu cu alb sau chiar o tricromie galben-roşu-cenuşiu (verzui, lucios - pl. 20/7). Această din urmă culoare, cu aspect de lac a mai fost găsită pe un fragment în aşezarea de la Căpleni datată de la finele neoliticului mijlociu şi începutul celui târziu56. Nu insistăm asupra motivelor ornamentale pictate, ele regăsindu-se în toate grupele şi culturile contemporane vecine, ci numai asupra celui format din benzi late dispuse pe 51 I. Németi a găsit alte trei exemplare intr-o groapă la 200 m V de aşezare (nota 11). Capace cu perforaţii apar şi la Dumbrava. 52 lclod, cf. Gh. lazarovici, op. cit. , p. 11 şi 31; Herpály, cf. N.Kalcz, P. Raczky, op.cit, p. 112, fig. 12. 53 Descoperiri la: Szegvár-Tűköves cf. J. Korek, op.cit, fig. 9-10; Öcsöd-Kováshalom, Raczky, op.cit, fig. 16-17; Vésztő-Mágor, cf. K. Hegedűs, J. Makkay, op. cit, fig. 16, 12. '4 Gh. Lazarovici, I. Németi, op.cit., p. 28. 55 N. Vlassa, ActaMN, VII, 1970, p 12; idem, Apulum, IX, 1971, p. 30. idem Neoliticul Transilvaniei, 1976, p 169; I. Németi, op.cit., p. 29. 56 N. Iecoşan, Satu Mare StCom, 1X-X, 1992-1993, p. 9-22.
