Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
26 Neţa Iercoşan originea în descoperirile grupului Pişcolt"1. Analogii se găsesc şi în şrupele vecine din ţara noastră: Iclod21 22, Suplac2’, Oradea - Salca24 precum şi în cultura Tisa25 şi grupul Herpăly26. C. Suporturi de vase cu picior, formă ceramică rară, repezintă o creaţie locală a comunităţilor neolitice târzii. în G.2 au fost găsite în două variante: a. cu corp bombat si ferestruit, formă sveltă cu un bogat decor plastic (creastă, perforaţii, butoni mici rotunzi) şi pictat, atât la interior (reţea de linii negre subţiri) cât şi la exterior (benzi late ce demarcă buza şi gâtul şi reţea de linii subţiri sub formă de ţesătură - între ferestre) (PI.28); b. simple, nedecorate (PI. 15/5 şi 16/5.Acest tip ceramic va evolua în eneoliticul timpuriu, fiind larg folosit în cultura Tiszapolgâr27. D. Castroanele sunt recipiente de dimensiuni modeste şi sunt confecţionate din pastă comună şi semifină (PL. 3/5-7; 7/10; 19/8-9; 20/5,16; 22/2). E. Străchinile sunt relativ rare, se păstrează fragmentar şi au în general baza evazată (PI. 4/3-4; 9/5; 17/1-2; 20/5) şi mai rar trasă spre interior (PI. 10/9). Tipurile ceramice D şi E sunt obişnuite, deseori pictate şi au bune analogii în grupul Iclod28, la Dumbrava29 30 31 şi Suplac’". F. Paharele sunt forme ceramice de mici dimensiuni şi în general nedecorate (PI. 7/2; 7/11-12; 8/8 şi 22/3). Nu este un tip reprezentativ pentru epoca neolitică târzie din N-V României, dar din acesta se vor dezvolta variantele de pahare în eneoliticul timpuriu2'. G. Căni si ceşti. Reprezintă un tip ceramic relativ rar. Sunt confecţionate din pastă de bună calitate şi nu au torţi. în G.2 se găsesc în două variante:- varianta 1, cu fundul bombat, cu mici proeminenţe spre fund, simple sau duble, pe gură prezintă creste şi sunt pictate la exterior într-o singură culoare - roşu. Este un tip specific zonei şi în special aşezării de la Cozard, până în prezent negăsindu-i nici o analogie ori corespondent în grupele culturale vecine ori mai îndepărtate (PI. 3/2; 7/2; 8/2).- varianta 2. are profilul în S mare, vasele sunt lucrate numai din pastă fină, au în general culoare gălbuie ori roşiatică, peretele este foarte subţire şi în majoritatea cazurilor interiorul este negru lustruit (PI. 3/4; 19/12; 22/4). Această variantă are bune analogii în grupele Iclod22, Suplac şi Salca33 34.în zona noastră prezenţa acestui tip se remarcă începând cu faza mijlocie a grupului Pişcolf4. H. Oalele se găsesc în două variante, sunt confecţionate din pastă semifină şi comună şi prezintă mai ales ornamente plastice:- varianta 1- vasele au dimensiuni mici şi mijlocii şi au corpul bombat. Decorul este plastic şi reprezentat prin torţi perforate vertical şi orizontal şi butoni de tip pastilă, aplatizaţi (PI. 6/5-6; 7/13; 12/1; 16/13; 17/3-4; 18/1; 19/1); 21 Gh. Lazarovici, I. Németi, op. cit., fîg. 10/2-3; 12/7, 11-13; 17/4, 9; I. Németi, op.cit., fig. 3/1; 18/1-5; 21/5-6; 25/6. 22 Vezi nota 17, supra. 23 D.Ignat, MCA, XIII, 1979, p. 50, pl. a V-a/1-4. 24 idem, Crisia, 111, 1973, p. 10-12, pl. 1/3, II/1-2, 6; idem, Crisia, VI, 1976, pl .1 V/l, Vi, 8; V/2-6, 10-11. 25 J. Korek, Szegvár-Tüköves, fig. 11-13; P. Raczky, Öcsöd-Kováshalom. fig. 11, 14, 22, 23, 27 în The Late Neolithic... 26 N. ICalicz, P, Raczky, Berettyóújfalu-Herpály, în The Late Neolithic..., fig. 12, 13, 23, 32-33, 36. 27 I. Bognár-Kutzián, The Copper Age cemetry of Tiszapolgdr-Basatanya, Budapest 1963, tipul H-3 a-b, pl. CXXV1I; idem, The Early Cooper age Tisuapolgár culture in the Carpatihian Basin, Budapest, 1972, p. 125, fig. 23/3 - tipul H-3c. 28 Nota 17, supra. 29 S. Dumitraşcu, S. A. Luca, op. cit.., fig. 3/2-3, 8-9. 30 D. Ignat, MCA, XIII, 1979, pl. VI/2-8. 31 I. Bognár-Kutzián, op. cit. , 1963, tipul: AI a-b, A 2 a-e şi A 3 a-c. 32 GH Lazarovici, Iclod, p. 11 şi 31. 33 D. Ignat, Crisia, III, 1973, pl. 1/1-2, 5-6. 34 Gh. Lazarovici, I. Németi, op. cit., p. 31, fig. 13/6; 17/2 şi 18/1.
