Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
240 Claudiu Porumbăcean miniştri, parlamentari, prefecţi, publicişti, etc.)37. După ce se face o prezentare critică a situaţiei Ardealului şi Banatului în ultimii 20 de ani, semnatarii memoriului cer regelui “să binevoiască a nu mai prelungi nici un moment situaţia actuală, din ceas în ceas mai prejudiciabilă. Nu o schimbare de guvern se cere acum, ci o schimbare de regim radicală3'. [...] Binevoiţi, sire, a reda poporului român LIBERTATEA!”39. Revenind la semnatarii acestui document mai trebuie adăugat că printre cei 48 de membri de marcă ai partidului se află şi trei personalităţi sătmărene. Pe lângă numele lui Mihai Popovici, care este, alături de Iuliu Maniu, principalul semnatar, mai sunt menţionate dr. Titu Demian, dr. Victor Marcu (fost deputat Satu Mare) şi dr. Andrei Doboşi (fost deputat Satu Mare)40. în legătură cu dr. Titu Demian trebuie făcută o observaţie: documentul îl prezintă ca “fost prefect Satu Mare “însă acest lucru este fals, pentru că Titu Demian nu a fost niciodată prefectul judeţului Satu Mare, în schimb el a deţinut funcţia de primar al oraşului în perioada 12.06.1932 - 18.12.1933 şi pe cea de preşedinte al P.N.Ţ. Satu Mare41. Criza în care se afla ţara a fost agravată de pierderile teritoriale din 1940. Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940 judeţul Satu Mare trecea integral în componenţa Ungariei, pentru o perioadă de peste 4 ani. în această situaţie se aflau încă 10 judeţe ale României. După 23 august 1944 atenţia Bucureştiului este îndreptată spre eliberarea acestui teritoriu. Semnată la 12 septembrie 1944, convenţia de armistiţiu dintre Puterile Aliate şi România consideră nul acest arbitraj (art. 17 şi 19)42, iar la 10 octombrie regele Mihai a promulgat Legea Nr. 487, care decretează înfiinţarea Comisariatului român pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei condus de Ionel Pop, membru P.N.Ţ. Din păcate lucrurile s-au agravat pe măsura trecerii timpului, datorită amestecului sovietic şi maghiar ceea ce a încetinit foarte mult revenirea la viaţa politică sătmăreană interbelică. Această afirmaţie este susţinută şi de ziarul “Dreptatea”. în articolul intitulat “Despre unele declaraţii privitoare la Ardealul de Nord şi despre realitatea lucrurilor se precizează că în Bihor şi Satu Mare, administraţia are în frunte atât la judeţ (este vorba de prefectul maghiar SIKOLYA)43 cât şi în municipiu, vechi elemente ale administraţiei maghiare. Românii dau concursul lor în măsura în care li se cere şi li se admite. Dar acelaşi articol menţionează că în Satu Mare, recent, s-a modificat situaţia prin alegerea unui prefect de judeţ român , membru P.N.Ţ.44. Acelaşi ziar, într-un alt număr , prezintă constatările unei anchete efectuate în Satu Mare45, din care reiese că organizaţia judeţeană a P.N.Ţ. şi-a reluat activitatea după război şi, mai mult, a reuşit să domine numeric conducerea judeţului. Sursa citată prezintă procesul-verbal de constituire a Uniunii Democrate Române, datat la 15 decembrie 1944. în funcţia de preşedinte a fost ales dr. Titu Demian liderul P.N.Ţ. Satu Mare, secretar general a 37 Idem - p.379. 38- Idem - p.380. 39 Idem - p.406. 40 Idem - p.390. 41 "Poliţia sătmăreană" - serie nouă, nr.34(52) din 28 februarie 1996. * Autorul se află în posesia unei scrisori din partea fiicei lui Titu Demian, care confirmă cele afirmate mai sus. 42 Arhivele Statului Satu Mare, Fond Prefectura judeţului Satu Mare, seria Armistiţiu, dos. 1/1994, f.2-60. 43 Idem, dos.2/1994, f. 15 şi 51. 44 "Dreptatea" - nr.127/28 ianuarie 1945. 45 Idem - nr. 132/10 februarie 1945.
