Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
Descoperiri arheologice în aşezarea neolitică târzie de la Cărei “Cozard“. Groapa nr. 2 Neţa Iercoşan Aşezarea neolitică de la Cărei “Cozard“, cercetată prin săpături arheologice sistematice, începând cu anul 1991, reprezintă alături de staţiunea Suplacu de Barcău (judeţul Bihor)1, unul dintre siturile reprezentative pentru epoca neolitică târzie din nordvestul României. în ultimul deceniu au fost puse în circuitul ştiinţific o serie de descoperiri arheologice noi, datând din perioada menţionată, care au semnalat probleme esenţiale care le ridică atât tranziţia de la neoliticul mijlociu la cel târziu2, cât şi cea de la acesta la eneoliticul timpuriu3. Descoperirile efectuate reliefează clar o perioadă distinctă şi bine individualizată, dar puţin cunoscută prin cercetări sistematice. După mai multe campanii de săpături, credem că aşezarea de la Cozard poate oferi date noi şi reprezentative pentru cunoaşterea neoliticului târziu din zonă, precum şi legăturile şi interferenţele culturale ale acestuia cu Transilvania4, zona Crişanei5 şi câmpia Tisei6. Cercetările din situl Cozard au vizat iniţial o aşezare eneolitică din perioada timpurie, aparţinând culturii Tiszapolgâr, descoperită în anul 1983 prin cercetări de teren şi care a fost semnalată deja în literatura arhelogică7, aici existând în perioada evului mediu timpuriu satul feudal Kozard sau Kozar, azi dispărut8. Situl, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 25 ha, se găseşte la cca. 3,5 km E de municipiul Cărei, în dreapta căii ferate Carei-Satu Mare, pe malul stâng al pârâului Mergeş, care se varsă în râul Crasna. De aici provin şi alte materiale arheologice datând din Ha. timpuriu, Lt. mijlociu, perioada migraţiilor şi feudalismul timpuriu9. Menţionăm că pe acelaşi mal al pârâului se află amplasate, spre sud, la o distanţă de cca. 3-4 km şi cele opt puncte arheologice, datând din diferite epoci, ale cunoscutei staţiuni Bobald10. Malul stâng al Mergeşului din zona Cozard constituie de fapt o terasă joasă, care pierde treptat din altitudine pe măsura apropierii pârâului de zona de confluenţă. Aşezarea neolitică este aşezată la 300 m sud de calea ferată (în dreptul km 754/5) şi la 400 m vest de pârâu, se găseşte în partea cea mai ridicată a zonei (diferenţă altimetrică de 2-3 m), are o formă ovală şi dimensiunile de cca. 90 x 80 m, aici concentrându-se locuirea cu strat de cultură continuu, gros în partea centrală de 50 cm şi care scade treptat spre margini. Descoperiri din aceeaşi perioadă (resturi de locuinţă de suprafaţă şi gropi menajere) au fost semnalate în această zonă pe o suprafaţă mult mai întinsă (cca. 5,6 ha) însă, nefiind practicate sondaje arheologice, nu a putut fi pus în evidenţă perimetrul exact al 1 D. Ignat, Acta MN, XVI, 1977, p. 13 -21; idem, MCA, XIII, 1979, p. 45 - 54; idem, MCA, XIV, 1980, p. 53-54; idem, Grupul cultural Suplacu de Barcău în contextul neo-eneolitic din nord-vestul României, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 1996 (mss). 2 Gh. Lazarovici, I Németi, Acta MP, VII, 1983,p. 17-60. 31. Németi, StCom,Satu Mare, VII-VIII, 1986-1987, p. 15-61. 4 Gh. Lazarovici, Grupul şi staţiunea Iclod, Cluj Napoca, 19991, p. 5-42. 2 Vezi nota 1; M. Rusu, V. Spoială, L. Galamb, MCA, VIII, 1962, p. 159-163; D. Ignat, Crisia, III, 1973, p. 7-23; ibidem,\I, 1976, p. 7-20; S.Dumitraşcu, D.Ignat, Ziridava, XV-XVI, 1987, p. 11-24. 6 The Late Neolithic of the Tisza Region, Budapest - Szolnoc, 1987. 71. Németi, StCom,Satu Mare, VII-VIII, 1981-1982, p. 177-178; N. Iercoşan, Satu Mare StCom, VII-VIII, 1986- 1987, p. 142. * C. Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, II, 1968, p. 335. '' Vezi nota 7. Material arheologic inedit, Muzeul Cărei. 10 I. Németi, op. cit., p. 169-178.
