Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Arheologie
24 Neţa Iercoşan aşezării şi întinderea sa, cele menţionate putând reprezenta marginile sitului, ori complexe izolate din exteriorul său11. Materialul arheologic descoperit în timpul cercetărilor (mai ales ceramica) este deosebit de bogat şi semnificativ şi provine atât din stratul de cultură neolitic cât şi din diferite complexe cercetate (locuinţe de suprafaţă, gropi menajere şi vetre)12 13, prin cele zece secţiuni şi şase casete (cca. 300 mp de săpătură), (fig. 1). Cel mai reprezentativ complex arheologic, aparţinând epocii neolitice târzii este groapa nr. 2 (G.2.1. A fost săpată exhaustiv prin S 1/1991 şi Caseta 1/1994. Are o formă ovală şi se adânceşte în trepte inegale de la nivelul inferior al stratului de cultură neolitic, până la - 2, 40 m (din care lm în solul viu). Diametrul maxim al gurii este de 3,10 m iar al fundului de 1,95 m. Fundul este plasat cu o înclinare de 10 cm de la nord spre sud, iar la mijloc există un prag de 28-30 cm lăţime şi înălţime din sol viu cruţat, dispus oblic (SSEENE) pe fundul gropii. în marginile de nord şi est ale gropii nr.2, au fost descoperite două morminte (fig. 2). Mormântul nr. 1 (M 1), surprins în secţiunea S 1/1991 este un mormânt de înhumaţie. Scheletul friabil, slab păstrat, aparţinea unui copil de 7-8 ani, era puternic chircit, culcat pe partea stângă şi era orientat VSV-NNE. Groapa mormântului (65 x 35 cm) , de formă ovală se contura slab în lutul viu, chiar în marginea nordică a G.2. Nu avea inventar funerar. Mormântul nr. 2 fM,2~) a fost găsit în marginea estică a G.2 (săpată în întregime prin C.1/1994), dar, ca şi M. 1 fără să atingă ori să intersecteze groapa. Scheletul (friabil ca şi primul) aparţinea unui copil de 8-9 an, era puternic chircit, culcat pe partea stângă cu mâinile îndoite sub cap şi orientat S-N. Groapa mormântului, de formă oval- alungită, avea dimensiunile de 78 x 35 cm. Nu a avut inventar funerar. Groapa nr. 2 conţinea un foarte bogat material arheologic constând din ceramică, microlite din obsidiană, unelte din piatră şi os, cenuşă şi cărbuni, mai ales la fund, chirpici şi oase de animale (403 bucăţi)'1. Ceramica este reprezentată de 52 vase întregi, ori întregibile (37 fără decor pictat şi 15 pictate) care se aflau cu deosebire la fundul gropii şi 1047 de fragmente ceramice (922 fără pictură şi 125 pictate) deci un total de 1099 bucăţi ceramică şi fragmente la care se mai adaugă: 3 protome-apucători zoomorfe (PI. 12/2-4); două fragmente de statuetă antropomorfă (PL. 9/2 şi 25/19); două altăraşe de cult fragmentare (PI. 23/4 şi 24/2) dintre care primul pictat cu roşu pe părţile laterale; 13 bucăţi de lame, răzuitoare şi nuclee din obsidiană (PI. 19/11 şi 25/5-16); o piatră de şlefuit din andezit (PL. 18/10); un şlefuitor din micaşist şi un fragment de corn cu tăieturi oblice, probabil un străpungător fragmentar (PI.25/17). Ceramica reprezintă categoria cea mai bogată dintre materialele descoperite în G.2. Are culoare portocalie, roşcată, cărămizie şi cenuşie. Specia fină are interiorul negru lustruit ori cenuşiu. Arderea este bună iar amestecul pastei este în general omogen, degresantul folosit fiind nisipul fin cu paiete de mică şi mai rar cioburi pisate ori pleavă şi resturi organice tocate mărunt. Ceramica care are în pastă mâl, are un aspect făinos. în general a fost angobată, dar slipul s-a desprins şi este căzut. După specii, ceramica de uz comun reprezintă 33%, cea semifină 45% iar cea fină 22%, ultimele două fiind şi cele mai bogat ornamentate. în privinţa ornamentaţiei prin pictare, la categoria vaselor întregi sau întregibile, 71% sunt nedecorate şi 29% sunt pictate iar dintre fragmentele ceramice numai 12% sunt 11 Au fost identificate urmele a 5 locuinţe de suprafaţă, situate între calea ferată la N şi situl Cozard - aşezarea neolitică - la S. Ele se prezintă ca aglomerări de chirpici în calupuri mari pe o suprafaţă de 12-15 mp. I. Németi a observat la cca. 200 m vest de sit cu ocazia drenării unui canal, mai mute gropi menajere din această perioadă care constituie limita de vest a aşezării. 12 Material inedit, Muzeul Cărei, inv. 7928-8215 şi 8290-8306. 13 G. El Susi, Rsesturile de faună din groapa neolitică târzie de la Cărei -Cozard (G.2), judeţul Satu Mare, în prezentul volum.
