Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 14. (1997)
Istorie
Importul de veselă în Transilvania secolului al XVII-lea 145 despre importul minereului de cositor şi de plumb din Ungaria Superioară şi Polonia25. Chiar sunt aduse în ţară şi bucăţi din vase vechi de cositor, pentru a fi prelucrate din nou26. Provenienţa vaselor de cositor este Viena. De aici sunt cumpărate farfurii şi castroane de cositor27, acestea fiind numite în inventare ca vase de cositor "vieneze"28. în izvoare sunt amintite şi vase "din Anglia". Acestea apar atât în inventarul locuinţelor burgheze, cât şi între obiectele cumpărate de Bethlen Gábor din Viena. Probabil, aceste mărfuri de calitate au fost fabricate în Anglia şi au ajuns în Transilvania prin intermediul Vienei. Menţiunile referitoare la comerţul exterior cu vasele de ceramică lipsesc cu desăvârşire din izvoare. Avem numai două date care, însă, ţin de exotic şi intră mai mult în categoria vaselor de lux. Este vorba despre cumpărăturile lui Bethlen Gábor din Veneţia în anul 1622, când sunt achiziţionate 12 ceşti din "Jakfur" cu farfurii29, şi sunt comandate de la meşteri veneţieni opt ulcioare "terra sigillata", din care trei sunt cu stema principelui, în valoare totală de 45 florini30. Probabil că aceste ceşti sunt din porţelan chinezesc, ajuns în Veneţia datorită legăturii acestui oraş cu Orientul îndepărtat. în concluzie putem afirma că, în general, importul veselei era destinat unor pături înstărite. Vasele cumpărate din străinătate serveau la etalarea luxului, spre a demonstra bogăţia, puterea şi rangul social al proprietarului. Această categorie de obiecte era parte integrantă a reprezentării la masă împreună cu meniul servit şi decorul adiţional. Luxul devenea un mijloc tot mai des folosit pentru a exprima deosebirile sociale practicate de marea nobilime. Importul de veselă acoperea şi lipsurile economiei transilvănene, ca în cazul vaselor de cositor şi, parţial, a celor de sticlă. Chiar prin examinarea acestui segment infim al comerţului transilvănean putem să stabilim principalele căi de comerţ şi partenerii comerciali. Desigur, prin extinderea cercetării asupra izvoarelor nepublicate putem să nuanţăm imaginea astfel obţinută: putem să identificăm mai multe tipuri de vase importate şi să facem o analiză mai detaliată potrivit păturii sociale a cumpărătorilor. Pe lângă îmbogăţirea informaţiilor avem de rezolvat, însă, şi întrebări destul de importante, după cum cercetarea trebuie extinsă şi la nivelul secolului al XVI-lea. 21 Din Polonia sunt aduse, între anii 1599 - 1637, 129 chintale de plumb (cositor negru) şi 13,5 chintale de cositor, V. Pap F., în "Acta Masei Napocensis", XII, (1975), p. 242., şi Pap F., în "Acta Musei Napocensis", XIV, (1977), p. 388. Din Cracovia, Kannagyártó Márton aduce cositor vechi în bucăţi, v. Pap F., Comerţul Clujului cu Cracovia in Registrele vamale din prima jumătate a secolului a XVII-lea, în "Acta Musei Napocensis", XIII, (1976), p. 367 27 Pap F., în "Acta Musei Napocensis", XX, (1981), p. 534. 28 în inventarele prezentate de Jakó, op. cit., p, 384-5. 29" 12 Jakfuri findzsárokat és azon matéria tányérokat" v. Radvánszky, op. cit.,p. 59. Radvánszky, op. cit., p. 59-60.
