Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Ştiinţele Naturii
Biotipuri relictare din judeţul Satu Mare. Rariştea cu ariniş băltit de ia Mujdeni. Szabó Andrei în rândurile de mai jos dorim să vă prezentăm două puncte biotipice ale judeţului, respectiv păşunea străveche de la Foieni şi rariştea cu ariniş băltit de la Mujdeni (stepa de dune nisipoase înierbate). Păşunea străveche de la Foieni Nisipul continental din nord-vestul României cunoscut sub numele de Câmpia Nirului ocupă o suprafaţă de circa 27.000 ha în care este cuprinsă şi păşunea străveche din zona Foieni. în general suprafaţa cu nisipuri continentale este caracterizată prin şiruri de nisip paralele orientate aproximativ NE-SV care alternează cu terenuri mlăştinoase de interdune. Existenţa înmlăştinirilor de interdune se datorează subasmentului argilos-marnos descoperit în urma eroziunii eoliene, subasment care ajuns la suprafaţă a facilitat înmlăştinirea acestor porţiuni ca o rocă impermeabilă. Datorită condiţiilor edafice şi de microclimă caracteristică în această regiune s-a dezvoltat un covor vegetal foarte eterogen şi specific. în urma intervenţiilor antropice care au afectat vegetaţia iniţială începând cu câteva secole în urmă (sec. X-XII) aici au apărut o serie de cenoze vegetale. Teritoriul nisipurilor din NV ţării se găseşte în zona de sllvostepă, pădurile iniţiale fiind dominate de stejarul pedunculat (Ouercus robur). în urma defrişării pădurilor au apărut în mod secundar nisipuri zburătoare nefixate de vegetaţie. Acestea au fost refixate în secolul trecut prin introducerea pe scară largă a salcâmului (Robinia pseudoacacia). în prezent majoritatea formaţiunilor vegetale iniţiale sunt transformate, păstrându-şi doar unele staţiuni cu cenoze vegetale originale. Unul din aceste locuri se află la Foieni, situat în vecinătatea unei păduri de stejar. Dintre fitocenozele caracteristice nisipurilor amintim pe Brometum lectori, care este o asociaţie pionieră pe nisipuri zburătoare. Cea mai caracteristică fitocenosă a nisipurilor din nord-vestul ţării este as. Festuco vaainatae-Corvnephoretum. prezentă în pâlcuri destul de întinse la Foieni. în aceste fitocenose cresc o serie de specii psamofile caracteristice ca: Euphrbia seauieriana. Corvnephorus canescens, Helichrvsum arenarium, Alvssum montanum ssp. amelinii, Polvvonum arenarium. Artemisia campstris. Plantaao indica. Kochia laniflora etc. Formaţiunile vegetale caracteristice nisipurilor semifixate în urma succesiunii trec în as. Potentillo-Festucetum pseudovinae. Văile de interdune adăpostesc o serie de specii montane, unele considerate relictare, a căror prezenţă în regiunea de câmpie constituie o excepţie. Păşunile şi fâneţele nisipurilor, respectiv covorul vegetal al terenurilor de interdune, împreună cu flora vechilor păduri insulare de stejar, formează un covor vegetal foarte variat, în care îşi găsesc mediul de viaţă multe insecte caracteristice şi rare (fig. 2/2), în care şi o serie de specii de lepidoptere caracteristice ca ex: Microleoidootera (molii): Macrochila rostrella Hbn: Metacrambus aloinellus Hbn: Eoacestria pustulalis Hbn.: Bradvotesis appendiculata Esp.: Zvaaena laeta Hbn. etc. Specii de Noctuidae: Scotia vestiaialis Hufn: Actinotia radiosa eso.: Porohrinia noctualis Hbn. (svn. paula Hbn.î: Cucullia artemisiae Hnfn.: Calamia tridens Hufn.îsvn. virens L.î etc. Specii de Geometridae: Narraaa tessularia Metz iar dintre fluturii de zi amintim Colias mvrmidone Esp. Prezenţa în această zonă a speciei sus amintită reprezintă extinderea extremă spre NV a speciei în ţara noastră. Dintre Neurootera numai aici am observat în judeţ leul furnicilor (Mvrmeleon formicarius) a cărui larvă sapă mici adâncituri în nisip, se ascunde, iar micile insecte căzute în aceste adâncituri,
