Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Ştiinţele Naturii
418 le atacă şi le consumă dovedindu-se un prădător folositor. Zona are şi o faună specifică dipterologică, fapt dovedit de specialiştii Muzeului Antipa, care au pus în evidenţă 5 specii noi de muşte în fauna dipterologică a ţării şi care în alte zone ale României nu au fost observate până în prezent. De asemenea s-au observat unele curiozităţi atât faunistice cât şi floristice. Astfel a fost observată o specie de molie alpină (Metacrambus alpinellusî şi o specie de plantă alpină (Alvssum montanum ssp. gmeliniO. specii ce sunt capabile de adaptare la zone nisipoase. Cu toată distanţa mare dintre Foieni şi litoral, remarcăm că unele specii de plante şi animale se regăsesc numai pe aceste terenuri nisipoase, respectiv atât pe nisipuri continentale cât şi pe nisipuri litorale. Astfel de specii ce au o dezvoltare specifică atât de rară este normal să fie apărate. Existenţa răspândirii unor specii identice pe zone psalmitice de origini diferite (marin, respectiv continental) în general nu este cunoscută nici de specialiştii în domeniul cercetării naturii, cu excepţia entomologilor. Din datele prezentate până acum reiese că zona de stepă, nisipoasă de la Foieni prezintă caracteristici bioecologice deosebit de rare în consecinţă merită a fi protejată cu deosebită atenţie. Cum echilibrul ecologic al unor astfel de zone este deosebit de sensibil, intervenţia neatentă umană îi poate fi fatală. O intervenţie de genul acesta se observă şi în cazul zonei de la Foieni, respectiv începerea distrugerii biotipului prin transformarea zonei de stepă întro zonă agricolă, a distrugerii formaţiunilor de dune înierbate prin nivelarea sau transformarea acestora în podgorii sau folosirea ca gropi de gunoi a spaţiilor de interdune. Câştigul material prin aplicarea unei agriclturi neperformante din cauza solului sărac nisipos este disproporţionat de mic faţă de pierderea morală prin distrugerea unor biotipuri atât de rare din cadrul naturii. în consecinţă este necesară o intervenţie hotărâtă din partea organelor locale, administrative pentru stoparea fenomenului de distrugere. Raristea cu arinis băltit de la Muideni Un alt biotip cu totul deosebit atât ca specii de animale şi plante componente specifice cât şi ca origine este rariştea de ariniş băltit de la Mujdeni din mijlocul pădurii Mujdeni. Această rarişte a luat naştere prin defrişarea parţială a pădurii înmlăştinate de la Mujdeni şi dezvoltarea în tăietură a unei păşuni băltite cu arini. Păşunea s-a populat cu specii de plante specifice higrofile cum ar fi: Polygonum bistorta. specii de Iris. Hvacinthus orientalis etc. atipice pentru zonele de luminişuri de pădure. Odată cu dezvoltarea acestor asociaţii de plante în zonă s-a statornicit şi o faună rară de lepidoptere specific adaptate la astfel de populaţii de plante. Dintre acestea amintim următoarele specii de lepidoptere: Ethmia luaubris Stand ssp. multidentata Căpuşe et Szabó (Fam. Ethmiidae): Alaedonia luctualis Hbn. (Fam Pvraustidaeî: Chariaspilates formosoria Ev. (Geometridaeî: Neptis rivularis latefusciata Hassler et Weber (Nym phalidae) etc. Dar cea mai interesantă şi rară este Lvcaena helle Den et Schiff (fig. 2/3), care reprezintă un element siberian migrat în zonă datorită condiţiilor de mediu asemănătoare cu cele din nordul Europei şi Siberiei. Mai vrem să subliniem faptul că în întregul bazin carpatic această specie de lepidoptere se regăseşte numai aici la Mujdeni cu populaţie principală şi s-a mai semnalat şi în judeţul Braşov lângă localitatea Vlădeni (fig. 1). Specia aparţine familiei Lvcaenidae. ca un fluture de zi. Prezintă două generaţii anuale: prima apare în lunile aprilie-mai, iar a doua în iunie-iulie, unele exemplare putând supravieţui până în august. Trebuie să mai amintim că cele două generaţii prezintă dimorfism sezonier, generaţia de primăvară prezentând o strălucire a aripilor mai intensă. Existenţa acestei rarişti din pădurea Mujdeni în momentul de faţă este în pericol datorită progresiei reîmpăduririi atât naturale cât şi artificiale şi în subsidiar şi existenţa biocenozei. Datorită rarităţii acestei biocenoze dezvoltate în zonă comparabile doar cu cele care au fost observate în zona
