Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Etnografie
Etnosocionumismatica zonei Codru ion. I. Drăgoescu Cercetările de arhivă conexate cu investigaţiile de teren în peste 1000 de localităţi ne-au permis la constatarea că se poate vorbi în etnologie de un compartiment care să se ocupe de rolul banilor în civilizaţia şi cultura umană. Dealtfel, constatăm, că o caracteristică a contemporaneităţii, că toate ştiinţele se dezvoltă prin compartimentare. în etnologie se profilează capitole de paleoetnologie, etnomuzeologie, etnolingvistică, etnobotanică, etnosociologie etc. Pentru unele din cercetările noastre propunem termenul de etnosocionumismatică. Corespondenţa purtată cu specialiştii din 24 de ţări ne-a dus la constatarea că acest compartiment al etnologiei nu a fost încă abordat nici în literatura de specialitate a altor popoare şi termenul nu a fost definit nici de către specialiştii de peste hotare. Aşadar, în definiţia pe care o propunem pentru această disciplină etnologică considerăm etnosocionumismatica drept acea ramură a etnologiei care se ocupă de studiul formelor şi modalităţilor prin care banii îndeplinesc un rol spiritual. Este, deci, un capitol al etnologiei care apelează la metodele etnologice de cercetare şi care în ultimă instanţă completează cercetările de istorie a culturii, ajutând în acelaşi timp şi cercetarea privind istoria generală. în prezent, noi nu ne propunem tratarea tuturor problemelor de etnosocionumismatică. Pe plan naţional am stabilit 264 de probleme cu caracter etnosocionumismatic şi într-o lucrare de proporţiile celei de faţă nu am reuşi decât o sumară enumerare a lor. Nu putem trata toate problemele pe care le ridică zona Codru, întrucât nu am cercetat în suficientă măsură această zonă. Dealtfel, nu ar fi posibilă o astfel de lucrare în stadiul actual al cercetărilor. Ne vom mărgini numai la rolul banilor în riturile legate de naştere, nuntă şi înmormântare, urmând ca în viitor să extindem lucrarea. Mai precizăm că etnosocionumismatica este veche „de cându-i lumea". Unele capitole ale sale au fost studiate parţial, chiar de când se efectuează cercetări ştiinţifice. Se pare însă că ea a fost denumită şi definită abia în zilele noastre1. întrucât ne aflăm la începutul unor cercetări organizate, socotim utilă şi o introducere prin care să cităm unele materiale cu caracter general. în studiile anterioare am apelat la citate celebre din bibliografia naţională. De data aceasta, pentru a încadra tema în contextul general, ne propunem să apelăm la ce ne oferă cultura universală, ştiind că unele dintre expresiile care vor urma sunt de obârşie românească. Am constatat bunăoară că, după Ceantar, banii sunt „Nervus rerum“^, iar Eminescu vorbeşte despre „nervum rerum gerendarum“. Banii au creat termeni ca: „rău platnici", prin care se înţeleg acele persoane care îşi achită greu datoriile „Ad Calendas graecas", „La sfântu'aşteaptă“, „La moşii verzi“8, sau la „Paştele cailor'4. întrebat despre mijloacele necesare unui război pentru cucerirea Milanului, mareşalul Trivulzio i-a răspuns lui Ludovic al Xll-lea: „Ttre cose, sire: danari, danari e poi danari“5 După Shakespeare, Richard al lll-lea ar fi strigat în disperare: „A horse, a horse, my kingdom for a horse“®. Eminescu foloseşte expresia „un regat pentru o ţigară“'’, iar o eroină a lui Cehov „un regat pentru un pahar de ceai“8. în opoziţie cu eroii citaţi mai sus, alţii cer, vorba ceea „Omnia mea necum porto“® sau, pe câmpul de bătălie nu se gândesc la fugă şi anunţă: „eu îmi apăr sărăcia, şi nevoile, şi neamul“18, căci pentru ei aceasta era „epoca de aur“11. Ei abia acum au atins „vârsta de aur“12. Despre aceştia din urmă nimeni nu poate exciama „Virtus post nummos“18 Istoria civilizaţiilor mai glăsuieşte de „Amende honorabile“14 şi de oameni care se vând pentru un blid de linte18, de „Burtă verde“18, eroi cu „familia mare, renumeraţie mică
