Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
112 ţară nobilii au ţinut mai dur pe supuşii lor decât pe sclavi“. Relevând disperarea participanţilor, la 5 ianuarie 1785, aceeaşi gazetă stabilea: „naţiunea română are de pierdut foarte puţin mai chiar nimic". Aproape toate periodicile germane au arătat că în Marele Principat al Transilvaniei majoritatea aparţine românilor, care numără peste un milion de suflete în consecinţă se vorbeşte constant despre o acţiune românească. Programul de revendicări este redat în general veridic. Münchener Zeitung din 29 noiembrie 1784 subliniază că în fruntea mişcării stă „un ţăran cu nume de Horea“. El doreşte „să elibereze naţiunea română din scalvie şi să îi facă oameni liberi“. Auspurger Ordinäre Zeitungen releva la 10 decembrie 1784 că Horia invocă în sprijinul acţiunilor iniţiate de dânsul o scrisoare imperială, redactată cu litere de aur, în care se dispune extirparea nobilimii. La 5 ianuarie 1785, aceeaşi foaie reproduce o corespondenţă'datată din Alba-lulia la 2 decembrie 1784, în care se arată că „românii vor ca religia lor schismatică să fie îmbrăţişată de toţi şi să fie răspândită pretutindeni şi nu vor să recunoască vreo domnie“. Desigur, acest ultim termen este sinonim cu stăpânirea nobilimii. în general gazetele din Transilvania evidenţiază două aspecte principale ale revendicărilor populare: îndepărtarea nobilimii şi crearea unei organizaţii statale proprii. Este adevărat că această revendicare din urmă uneori apare în forme stranii, fără să ascundă esenţialul. Privilegirte Mainzer Zeitung din 31 decembrie 1784 susţine pe baza unei scrisori primită din Viena. datată din 18 decembrie 1784, că ţelul maselor este „crearea unui regat propriu al românilor“. Altonaischer Mercurius la 7 ianuarie 1785 preciza că „Horea trebuie săşi asume titlul unui rege al Daciei şi ori să cucerească Transilvania, ori să moară cu armele în mâini“ Hessen-Darmstädtische Privilegirte Land-Zeitung din 15 şi 22 ianuarie 1785, precum şi Hamburgische Neue Zeitung din 22 ianuarie oferă o informaţie similară. Mainzer Zeitung la 5 ianuarie 1785 adaugă că Horea „se laudă că ori va cuceri această provincie, ori va muri cu armele în mâini“. Autorul articolului, exprimând poziţia feudalilor germani, cu vădită duşmănie asemuia pe Horea cu Pugaciov şi îşi exprima speranţa că „se va prăbuşi ca şi înaintaşul său“. Toate ziarele din Germania au publicat ştiri cu privire la dezlănţuirea acţiunilor populare: Ober-Deutsche Staats-Zeitung la 4 decembrie relata pe larg despre evenimentele de la Mesteacăn şi. mai ales, cu privire la încercarea nereuşită şi fatală a vicecomitetului Hollaki de a pune mâna pe Crişan, ceea ce a provocat dezlănţuirea furiei populare. Hamburgische Neue Zeitung la 15 februarie preciza că mişcarea a izbucnit „fără amestecul intrigii străine“, deci generată de cauze interne. Frankfurter Kaiserl. Reichs-Ober-Post-Amts- Zeitung la 1 ianuarie 1785 preciza „că o naţiune care până acum a purtat cu supunere cel mai dur jug al sclaviei, a devenit dintr-o dată atât de feroce şi nesupusă”. Desfăşurările din Zărand şi apoi din Hunedoara au fost redate, în general, cu multe amănunte. Asemenea reportaje puteau fi citite în Frankfurter Kaiserl. Reichs-Ober-Post- Amts Zeitung din 11 şi 13 decembrie. Privilergirte Mainzer Zeitung din 8 decembrie, Friedens und Kriegs Courier din 9 decembrie, Hamburgische Neue Zeitung din 7 decembrie. Frankfurter Journal din 4 şi 21 decembrie, Carlsruher Zeitung din 15 şi 26 decembrie etc. „întregul comitat Zărand a fost lovit, nobilii şi persoanele din magistrat în parte au fost ucişi, în parte izgoniţi” - menţiona Altonaischer Mercurius din 4 ianuarie 1785. Bătălia de la Deva a fost descrisă de Privilegirte Hildesheimer Zeitung din 1 ianuarie 1785 şi Frankfurter Journal din 11 ianuarie 1785. Scoţând în evidenţă mulţimea răsculaţilor. Hamburgische Neue Zeitung la 17 decembrie reproducea constatarea potrivit căreia „fiecare nobil şi-a recunoscut aici supuşii săi”. Prăbuşirea dominaţiei nobiliare şi comitatense s-a dovedit a fi de durată. „Sângeros a început luna noiembrie şi tot sângeros sa sfârşit" - concludea Oberdeutsche Staats-Zeitung într-o corespondenţă recapitulativă tipărită la 3 ianuarie 1785. Remarcăm în special descrierea evenimentelor de la Hălmagiu, care cuprinde elemente inedite. Ele pot fi citite şi în Salzburger Zeitung din 21 decembrie
