Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
113 1784 şi Münchner Zeitung diri 11 ianuarie 1785. Salzburger Zeitung a publicat amănunte şi cu privire la întinderea acţiunilor în comitatul Arad. La 3 decembrie anunţa că oraşul Arad este puternic păzit împotriva maselor. La 8 decembrie informa despre întâmplările din Petriş, Săvârşin, Odvoş ş.a.. Totodată a dat glas temerilor manifestate de elementele suprapuse din Giula (Comitatul Bichiş, azi R.U.) că răscoala se va întinde până acolo. Informaţii similare pot fi lecturate în Frankfurter Journal din 3 decembrie, Carlsruher Zeitung şi Privilergirte Mainzer Zeitung din 6 decembrie precum şi Friedens und Kriegs Courier din 8 decembrie. „Sosesc ştiri funeste din Transilvania, Banatul de Timişoara şi mai ales comitatul Arad“ - glăsuia Hamburgische Neue Zeitung din 3 decembrie 1734. O serie de articole au relatat întinderea mişcării spre centrul Transilvaniei O corespondenţă provenită din Cluj, datată din 15 noiembrie şi publicată de Salzburger Zeitung în numerele din 7 şi 8 decembrie 1784, arată că masele răsculate au cauzat conţilor Toroczkai o pagubă de 30.000 fl. La 28 decembrie aceeaşi gazetă vorbea de daune în valoare de 120.000 fl Privilegirte Hildesheimer Zeitung ştia ia 23 decembrie despre pagubele suferite de familia Bănffi, care totalizau 200.000 fl. Corespondenţa reprodusă de Hessen-Darmstädtische Privilegirte Land-Zeitung la 30 noiembrie menţiona că în centrul Transilvaniei masele au format unităţi compacte şi înaintează în trei coloane La 12 ianuarie 1785 se publică în Privilergirte Mainzer Zeitung o scrisoare datată din Cluj la 14 decembrie în care se face cunoscut că unităţi ţărăneşti, de 14 zile se găsesc în apropiere. Se înţelege că în oraşul de pe Someş domnea spaima în rândurile privilegiaţilor. Frankfurter Journal la 6 decembrie dezvăiuia cititorilor că din acest motiv porţile Clujului sunt închise. Privilergirte Mainzer Zeitung din 29 decembrie şi Münchner Zeitung din 4 ianuarie 1785 ştiau despre măsurile de siguranţă adoptate de căpeteniile urbei. Oberdeutsche Staats-Zeitung în numărul din 27 ianuarie 1785, preciza că la Cluj porţile oraşului se închid la ora 5 după masă Stau de veghe 150 paznici, iar noaptea 300. Străinii pot intra numai cu acte doveditoare. în exemplarul gazetei Salzburger Zeitung din 8 decembrie se face cunoscută înarmarea nobililor aflaţi ia Cluj, precum şi planul unei insurecţii generale nobiliare. Münchner Zeitung la 4 ianuarie 1785 informa cititorii că unităţile conduse de Horea s-au apropiat de Cluj la o depărtare de o oră de mers. Altonaischer Mercurius din 17 decembrie menţiona că mişcarea populară a cuprins vreo 150 de sate Numeroase veşti consemnează faptul că situaţia revoluţionară a existat pe întreg teritoriul Transilvaniei. Oberdeutsche Staats-Zeitung din 21 ianuarie a reprodus o ştire primită din Muncaci (azi Ungaria) cu privire la desfăşurarăriie din Maramureş, respectiv Sighetu-Marmaţiei. Mişcările au determinat autorităţile să dispună dislocarea unui batalion în zonă. în Banat domnea în rândurile privilegiaţilor şi autorităţilor teama. Friedens und Kriegs Courier la 9 decembrie 1784 susţinea că acest pericol este cu atât mai real cu cât locuitorii Banatului sunt „fraţi" (în orig. „fraţi" cu aceştia). Privilegirte Hildesheimer Zeitung din 13 ianuarie 1785 încunoştinţa cititorii săi de faptul că ei intenţionează să intre în Banatul Timişan Hessen - Darmstădtsche Privilegirte Land-Zeitung la 8 ianuarie preciza că trupele imperiale au blocat Poarta de Fier din Banat tocmai din acest motiv. în realitate, autorităţile se temeau de haiduci, care opereau de multă vreme în zonă. Frankfurter Journal din 4 decembrie 1784 evalua numărul lor la vreo 5000. în ceea ce priveşte compoziţia lor, Hamburgische Neue Zeitung preciza la 3 decembrie şi faptul că ei sunt amestecaţi cu supuşi „turci“, înţelegând prin aceştia desigur haiducii proveniţi din Muntenia. Friedens und Kriegs Courier din 19 ianuarie 1785 relata că mişcările s-au întins până şi în părţile bihorene. Salzburger Zeitung din 15 decembrie 1784 comunica vestea că la Oradea episcopul Kolonich a înfiinţat o gardă personală compusă din 30 de oameni şi că ar intenţiona sporirea acesteia ia 300. Alte materiale informau despre situaţia de la Baia Mare, considerată la fel foarte ameninţată Ele au văzut lumina tiparului în Salzburger Zeitung din 15 decembrie 1784. Frankfurter Journal din 28 ianuarie şi Privilergirte Mainzer Zeitung din 31 ianuariel 785
