Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
Noi contribuţii privind răscoala populară din 1784 în presa din Germania Eugen Glück în ultimii ani. cercetările efectuate în mai multe biblioteci străine au confirmat că desfăşurările din 1784 din Transilvania au fost considerate de contemporani un eveniment de importanţă internaţională. Această concluzie se desprinde şi din presa daneză, suedeză, polonă, cehă, austriacă şi germană. Cercetările efectuate recent au dus la identificarea unor noi periodice de pe sol german, ce au făcut ecoul mişcărilor conduse de Horea, Cloşca şi Crişan între ele includem şi gazetele Salzburger Zeitung şi Oberdeusche Staats - Zeitung întrucât în epoca respectivă Arhiepiscopia de Salzburg era un stat component al Imperuiului German. Din relatările ziarelor reiese faptul că materialele respective au fost preluate în mare parte din periodicile de la Sibiu, Bratislava şi, în special, din oficiosul Wiener Zeitung din capitala habsburgică. în consecinţă numeroase ştiri consună între ele. uneori chiar textual. Au parvenit însă ştiri şi direct din Transilvania, spre exemplu ziarului Salzburg Zeitung. Relatările nu oglindesc cronologia evenimentelor decât în linii foarte mari şi sunt publicate pe măsura sosiri lor la redacţii. Fiind vorba de materiale de presă bazate pe ştiri sosite din depărtare şi. în general, necontrolabile, uneori s-au strecurat în articole date eronate, ca de pildă rolul imaginar al lui „Salins". Câteodată datele sunt rectificate, ca de exemplu privind uriaşa sumă găsită la Horea cu ocazia arestării. De cele mai multe ori, asemenea ştiri rămân la aprecierea posterităţii. Presa din Germania, tributară izvoarelor amintite, a publicat cu întârziere informaţii privind izbucnirea mişcărilor din Transilvania, primele apariţii având loc după 1 decembrie şi doar sporadic cu câteva zile mai devreme. O întârziere de câteva săptămâni este proprie tuturor ştirilor. în privinţa cauzelor care au generat ridicarea poporului în 1784, Salzburger Zeitung comunica la 26 noiembrie cititorilor săi date privind acţiunile ţăranilor cu scopul de a se elibera din iobăgie prin înrolarea lor în rândurile grănicerilor. Se mai arată că ţăranii au refuzat robota şi această mişcare cuprinde vreo 10.000 de iobagi La 7 decembrie se reproduce o depeşă sosită de la Alba-lulia în care se arată că 8.000 de ţărani au refuzat să presteze robota în zona Haţegului. La 1 decembrie s-a tipărit un reportaj din care a reieşit că începând cu luna iunie „s-au sesizat unele conveniri secrete ale ţăranilor români" Izbucnirea mişcării se leagă de adunarea de la Mesteacăn, de unde iobagii intenţionau să plece al Albalulia spre a obţine echiparea lor „de la depozitul de arme cezaro-crăiesc". La 3 decembrie aceeaşi gazetă pomeneşte despre adunarea autorităţilor de la Timişoara, care a avut loc încă în luna octombrie, cu scopul de a elibera măsuri pentru prevenirea acţiunilor populare, în special a haiduciei. Reflectând aceeaşi problematică Privilegirte Mainzer Zeitung şi Carlsruher Zeitung din 6 decembrie 1784, precum şi Hamburgische Neue Zeitung şi Friedens und Kriegs Courier din Nürnberg din ziua următoare reproduceau o ştire ce semnala că frământările în rândurile populaţiei rurale au început încă din luna iulie 1784. Frankfurter Journal din 3 decembrie a oferit o descriere mai amplă a acestor desfăşurări Unele gazete au emis judecăţi de valoare mai valabile cu privire la cauzele desfăşurărilor. Altonaischer Mercurius din 6 decembrie 1784 sublinia că motivul mişcării rezidă în „tratamentul dur practicat de diverşi domni de pământ faţă de nenorociţii de supuşi". Hessen Darmstädtische Privilegirte Land-Zeitung din 18 decembrie menţiona că „în această
