Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
3 Integrarea armatei române în sistemul de apărare 237 298 baterii şi 134 avioane, plus 6 divizii de infanterie în rezerva Marelui Cartier General8. Evenimentele ameninţătoare produse în centrul Europei, cu deosebire criza austriacă („Anschluss“-ul) şi criza cehoslovacă (Acordul de la München) din primăvara şi toamna anului 1938, provocate de politica revizionistă şi agresivă a Germaniei naziste, au obligat M.St.M. român să-şi modifice de două ori planul general, de campanie. Iniţial, acesta prevedea pentru apărarea graniţei de Vest dislocarea a 20' de mari unităţi9. Armata 4 (11 divizii de infanterie, 2 brigăzi de munte şi 2 divizii de cavalerie) — masată pe direcţia principală de apărare din Poarta Someşului — şi Armata 1 (3 divizii de infanterie, o brigadă de munte şi o brigadă de cavalerie) —■ masată în Poarta Mureşului. In zona Jibou era prevăzută concentrarea singurei unităţi de tancuri a armatei române, cu misiunea de a interveni, la nevoie, în sprijinul ambelor grupări (Armata 4 — în Nord şi Armata 1 în Sud). Ulterior, planul a suferit modificări în sensul întăririi efectivelor de la frontiera de Vest: 12 divizii de infanterie, 3 brigăzi mixte-munte şi o divizie de cavalerie. Concomitent, M.St.M. a luat măsuri de asigurare intensă a teritoriului în Vest: intensificarea lucrărilor de fortificaţii pe direcţia principalelor direcţii de acces spre interiorul Transilvaniei (linia „Carol“). Astfel, în circa 3 ani (primăvara anului 1937 — 4 iulie 1940) au fost construite 469 de cazemate din care 400 în perioada februarie 1939 — 4 iulie 1940, echipate cu mitraliere şi puşti mitraliere Z.B., calibrul 7,92 de fabricaţie cehoslovacă şi românească (sub licenţă), tunuri şi obuziere. Pentru realizarea lucrărilor de fortificaţii şi amenajare a căilor de comunicaţii spre şi între ele au fost utilizate materiale însumând nu mai puţin de 15 073 vagoane ciment, 4 406 vagoane fier beton, 252 vagoane sârmă ghimpată, 164 558 m2 grilaj metalic, 562 km cablu telefonic etc.10. în efortul general al ţării pentru sprijinirea materială a apărării frontierei de Vest trebuie să evidenţiem şi suma record de 10 252 321 000 lei, subscrisă de populaţie în perioada decembrie 1934 — 10 februarie 194011. Evenimentele din martie 1939 (ocuparea Boemiei şi Moraviei de către Germania, anexarea Ucrainei Subcarpatice de către Ungaria, concomitent cu mobilizarea armatei ungare şi concentrarea ei în raioanele de atac din Est, spre România) au obligat guvernul Armand Călinescu să ia măsuri urgente de răspuns, decretând moblizarea parţială a armatei române şi concentrarea ei în apropierea frontierei vestice şi nord-vestice.12 Obţinerea de către România, la 13 aprilie 1939, a garanţiilor anglo-franceze părea că a înlăturat pentru moment pericolul invadării României de către forţele germano-maghiare, dând forurilor militare 8 Ibidem, dos. nr. 1577, f. 59. 9 1st. militară... p. 126. 10 V. T. Ciubăncan, Sistemul de apărare la frontiera de vest a ţării (1937—1940), în Acta MP VI (1982), p. 276—277. Pentru detalii suplimentare vezi acelaşi V. T. Ciubăncan în Acta M. P. IV (1980), p. 605—629, Acta M. P. V (1981), p. 605—612. 11 Ibidem, Acta M P. VI (1982), p. 278. 12 Din istoria militară..., p. 129—131; C. Botorán, op. cit., p. 180—181.
