Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
33 Date istorice 227 tinii Ecedea. Dintre lucrările executate pe celelalte ape curgătoare, menţionăm lucrările de hidroameliorare, ce s-au executat în ultimii ani pe valea Majei, care drenează partea vestică a acestei zone. în zona de piemont, unde pădurile au fost defrişate aproape pretutindeni, eroziunea solului pe alocuri este accentuată. Masivele defrişări au fost făcute aici în special în a doua parte a secolului trecut, de către societatea belgiană Lamarche (21). Se găsesc aici o serie de văi torenţiale foarte adânci, la: Beltiug, Dobra, Hodod etc. Combaterea eroziunii solului se face prin diferite căi şi metode. în urma intervenţiilor antropice, efectuate în special în ultimele secole, peisajul natural de odinioară a ţinutului de nord-vest a ţării, s-a schimbat radical. Pe lângă defrişări, dezţeleniri şi extinderea aşezărilor umane, descările erau principali factori, care au determinat cele mai profunde modificări în configuraţia naturală a acestei zone. Cu toate că nu posedăm date exacte cu privire la schimbările microclimatice cauzate de descări în această zonă, se poate afirma că, restrângerea terenurilor băltoase şi mlăştinoase, care a decurs tocmai în perioada masivelor defrişări, a avut repercursiuni, în special în privinţa repartizării precipitaţiilor. Lipsa marilor suprafeţe de apă şi în special a celor neacoperite de vegetaţie, a cauzat reducerea cantităţii de apă, care în urma evaporaţiei a ajuns în atmosferă. Este cunoscut şi faptul că pădurile atrag ploaia, chiar dacă aceasta are influenţă numai în zonele limitrofe ale staţiunilor populate de vegetaţie lemnoasă. Pe de altă parte trebuie menţionat că, pe terenurile acoperite de pădure evaporaţia este mai mică, faţă de solul descoperit. S-a constatat totodată, că în zona unor albii de râuri, de multeori cantitatea apei condensate depăşeşte pe cea evaporată (38). Luând în considerare cele arătate, dintre care unii factori acţionează în acelaşi sens, iar alţii în direcţii opuse, putem aprecia că, cei care determină prezenţa precipitaţiilor mai abundente, odinioară erau mai numeroase. Prezenţa marilor suprafeţe de apă acţionau în sensul uniformizării temperaturii, determinând diminuarea exceselor maxime şi minime. Este cunoscut şi faptul că, în microdepresiuni acoperite de apă solul este mai răcoros şi astfel aerul se încălzeşte mai greu în aceste zone. Din punct de vedere al evoluţiei solurilor din această zonă, este de remarcat faptul că, acestea s-au format într-o regiune de silvostepă. Vegetaţia dominantă o constituia pădurile, existând şi numeroase staţiuni cu exces de umiditate. în aceste soluri procesele fizico-chimice s-au desfăşurat în prezenţa apei. în urma asanărilor efectuate, s-au produs schimbări atât în textura, cât şi în compoziţia chimică a solurilor, care odinioară au fost acoperite de apă. Aici de multe ori au apărut soluri tasate, greu permeabile, ca în cazul celor din partea de nord-est a Câmpiei Someşului (56). în continuare ne vom rezuma doar la unele modificări caracteristice solurilor din această regiune, ce au apărut în unele zone desecate. în zona psamosolurilor terenurilor de interdune din vestul teritoriului, în urma drenării apei în exces, apar terenuri golaşe, lipsite de vegetaţie. Aceste soluri, având textură laxă şi o slabă forţă de coeziune între particule, pot fi uşor atacate de vânturi, luând naştere nisipuri zbu-15*