Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
214 Carol Karácsonyi 20> este mai lung şi mai puţin favorizat de formele de microrelief a zonei pe care le străbate. Acest plan din urmă, aprobat de ministerul de resort, prevedea săparea canalului care începe la podul de cale ferată între Moftin şi Ghivaci şi se varsă în Tisa (la Vásárosnamény — Ungaria), cu o diferenţă de nivel de 9,174 m şi cu o lungime de 66,45 km. Digurile până la Căpleni se găsesc pe ambele maluri la 100 m distanţă de la mijlocul canalului (21). In dreptul localităţii Căpleni a mai fost construit şi un dig circular (59), cu o lungime de 3,2 km, care apărea zonele mai joase a localităţii. între aceasta şi digul propriu-zis se vărsa în canalul Crasna pârâul Mergeş. De la Căpleni, în continuare, pe un aliniament de 37 km, s-a proiectat dig numai pe malul drept, pentru a lăsa curs liber apelor ce vin dinspre zonele mai înalte ale nisipurilor Nirului. înălţimea digurilor, măsurate de la bază era de 2—3 m, iar de la fundul apei maximum 10 m, având lăţimea coronamentului de 3 m (21). între timp, ziarele apărute în Cărei publică ştiri despre mersul lucrărilor efectuate în această zonă. Astfel un ziar apărut la data de 30 ianuarie 1896 arată perspectivele economice ale oraşului ce decurg din asanare. La data de 12 noiembrie 1896 acelaşi ziar ne informează că: în dreptul satului Căpleni au fost săpaţi 401 239 m3 de pământ; au fost achiziţionate 4 excavatoare; lucrările au fost începute şi în dreptul râului Someş; planurile de canalizare a apelor Pârâul Sărat—Homorod—Bălcaia încă nu sunt aprobate. Este de aşteptat, ca deschiderea canalului să se facă la sfârşitul anului 1897 (68). Executarea lucrărilor noului canal al Crasnei (numit şi „Canalul nr. I“) au fost destul de costisitoare; cheltuielile prevăzute iniţial, care se cifrau la 2 753 936 forinţi, au fost depăşite. Pe aici au fost săpate şi ridicate 5,9 milioane m3 de pământ. La lucrări au participat 2 500 de muncitori, au fost folosite 14 pompe pentru eliminarea apei de infiltraţie, iar pe alocuri erau utilizate chiar şi excavatoare (21). Noul canal a fost deschis la data de 8 martie 1898, când Crasna în decurs de 10 minute a deviat din vechiul curs ce se vărsa în Someş, schimbându-şi cursul spre râul Tisa. In zona Crasnei ce se găseşte în amonte de Mlaştina Ecedea, a fost luat în considerare faptul că între Moftinu Mare şi Craidorolţ, malul stâng al râului este mai înalt, fapt pentru care aici au fost executate lucrări mai mici de îndiguire. Pentru a devia pârâurile Homorod, Bălcaia şi Sărat, care de asemenea se vărsau în mlaştina Ecedea, s-a executat un canal lung de 29,5 km, cu o adâncime de 3,6 m, numit Canalul (Nr. IV) Homorod. Aceste pârâuri au fost conduse în râul Someş în dreptul oraşului Satu Mare, rămânând în continuare cu apa şi cursul vechi, pe care a fost construit un stăvilar. Pentru a opri eventualele revărsări ale apelor din canal înspre mlaştină, în dreptul malului stâng a Someşului, între Ardud şi Hrip, s-a construit un dig solid de pământ. De la Hrip până la vărsare, Canalul Homorodului a fost îndiguit pe ambele maluri. Desigur că apele ce se vărsau prin Canalul Homorod în Someş, încărcau în plus acest rău. Totuşi au fost executate aceste lucrări, deoarece inginerii care răspundeau de lucrări au considerat, că în timpul primăverii apele acestor pârâuri ajung mai repede în Someş ca şi cele care virt
