Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
ANEXĂ CONSTATĂRILE INSPECTORULUI ŞCOLAR Pentru ilustrarea articolului „Abuzul puterii statale bisericeşti. Apusul şvabilor sătmăreni“ Adresa găsită în cronica bisericii din Terebeşti al inspectorului şcolar Dariu Pop către „Ministru al Cultelor“ Nu se poate găsi data scrisorii, insă din história domus al bisericii rom.-eat. din Moftinul Mare reiese că vicarul Dl Johann Scheffler a înaintat în toamna anului 1924 inspectorului Dariu Pop un plan de închiriere a şcolii confesionale. Deci vizita inspectorului şcolar Dariu Pop la Terebeşti ar fi putut să fie în jurul anului 1924, ceeace corespunde evenimentelor amintite în adresa, care sună astfel: Terebeştii Vicarul episcopal Ştefan Szabó afirmă într-o adresă către Ministerul Instrucţiunii că credincioşii din Terebeşti s-au dat de unguri şi de limba maternă maghiară „pentrucă“ locuitorii din Terebeşti sunt unguri de origine şvăbească cum sínt şi în România mai mulţi români de origine maghiară sau turcească sau grecească Am plecat la faţa locului să văd şi eu cu ochii mei proprii această minune a lui Dumnezeu, să mă conving direct ca nu cumva să fac vreo greşeală faţă de proaspătul prelat papal Dl. vicar episcopal Ştefan Szabó. Comuna face o impresie foarte bună. Pretutindenea toate casele zâmbesc o bună stare şi mulţumire, jumătate locuitorii sunt români şi altă jumătate sunt şvabi. Am stat mai mult de vorbă cu notarul satului care este de 19 ani în comună şi primarul comunei Vasile Suciu un om rumen şi deschis care mi-a declarat că „niciodată nu s-au dat Şvabii lor de Unguri“ şi că niciodată nu a fost vorba de aşa ceva nici chiar sub unguri nu s-a întîmplat una ca şi aceasta. Nu m-am mulţumit însă cu declaraţiile lor ci am intrat din casă în casă unde am văzut eu ochii pe adevăraţii şvabi, care ţin prin tradiţionalismul lor cunoscut -la limba, la legea şi la hărnicia lor. Aceşti oameni cinstiţi au declarat toţi că ei „sunt şi se ţin“ de şvabi, ţin mult şi .la limba românească, pe rare o vorbesc tot aşa de bine ca şi Românii de acolo. Am intrat să văd şi biserica Rom.-cat. din Terebeşti în care am văzut inscripţii germane. Un şvab „vidiu“ cu numele Valentin Balintffy mi-a declarat că nici neam de neam de-a lui nu a fost Ungur, deşi poartă acel nume sunător de obârşie ungurească. El mi-a plâns că dascălul lor de la orgă le cântă ungureşte, cea ce nu convine satului şi m-au rugat să dau ordin să nu mai facă lucruri de aceasta dascălul şi să le cânte în limba lor strămoşească în limba germană. I-am spus oamenilor, că eu nu mă amestec şi nici nu am căutarea să mă amestec în treaba bisericii lor, ci să ceară poporul dreptate la . . . dl. Ştefan Szabó. Sărman popor batjocorit prin violenţă de către oamenii, care sínt slujitorii altarului. Şi noi Românii toleranţi până la prostie lăsăm să se
