Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
11 Mißbrauch der Staats ... 193 continue opera de maghiarizare a şvabilor, concepută de către clerul maghiarizat al Episcopiei din Satu Mare? încă din era ungurească! Azi-mâine poate că-1 vor scoate chiar şi pe Domnul Nostru Isus Christos de Ungur aceşti servitori ai lui, ca să-şi creeze piedestalul tot mai sus, mai sus de unde să poate cocheta mai uşor cu vecinii noştri de peste graniţă .. . Domnule Ministru al Cultelor v-am ruga să binevoiţi etc. etc ... ABUZUL PUTERII STATALE ŞI BISERICEŞTI. APUSUL ŞVABILOR SĂTMĂRENI (Rezumat) Articolul arată că eliberarea ultimului oraş românesc, Cărei, în 1944 nu era întâmplătoare, deoarece prin valea Someşului şi a Crasnei au năvălit popoarele migratoare. La sfârşitul mileniului trecut s-a aflat pe Someş, pe lângă cetatea Sătmarului, satul Németi. Aici trăiau colonişti nemţi care au venit împreună cu Gisela, soţia primului rege maghiar Sf. Ştefan. Ei au botezat localitatea cu numele de Sătmar-Salzmarkt — târg de sare. Denumirea maghiară (SATM) SZATMÁRNÉMETI indică şi azi existenţa celor două localităţi. In secolul al XI-lea au fost colonizaţi nemţii, numele satelor Unimăt şi Moftin amintind de acest lucru. Despre minerii germani aduşi pe la sfârşitul evului mediu în regiunea Baia Mare pomenesc nişte construcţii şi unele nume de familie pe care le poartă românii de pe aceste meleaguri. In urma războaielor şi epidemiilor din secolul al XVIII-lea, contele Alexandru Karolyi, datorită pierderii unui număr mare de locuitori, a colonizat pe moşiile sale şvabii catolici, care formează şi azi sâmburele Episcopiei romano-catolice Satu Mare. Neexistând şcoli în limba germană nu s-a dezvoltat burghezia şi astfel s-a reuşit maghiarizarea şvabilor. Acest proces a continuat şi după alipirea judeţului Satu Mare la România. 13 — Studii şi comunicări, XI—XII
