Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
142 Bujor Dulgău 4 dul său, magistratul oraşului Satu Mare era obligat să achite dijmă episcopului de Agria pentru aceste două moşii.-5 Devenite pustii, în anul 1664 se face o inventariere a celor două moşii. în Hodoş, în cele două călcături, existau în total 69 de sesii pustii şi 3 fâneţe.25 26 Inventarul moşiei Sătmărelul Mic lipseşte, dar cu puţină aproximaţie se poate deduce că situaţia era cam aceeaşi. Date mai exacte şi concludente privind alodiul oraşului Satu Mare şi, mai ales, moşiile acestuia din Ruşeni şi Tătăreşti găsim după anul 1711. Astfel, din mărturiile unor iobagi de pe domeniul oraşului, cu prilejul unui interogatoriu luat la 11 august 1715,27 reiese că acesta se întindea de la Medişa până la Mieul'a, având o lungime de 4 mile germane şi lăţimea de 1 milă germană.28 Terenul arabil era de 6 000 câble de Pojon,29 viile însumau 6 000 câble de Pojon, fâneţele totalizau 2 000 cable de Pojon iar pădurile se întindeau pe o lungime de 1 milă germană şi în ele puteau fi aduşi la ghindat 4 000 de porci deodată. Iobagii oraşului din Ruşeni şi Tătăreşti erau în totalitate români, având în frunte voievozi scutiţi de sarcinile feudale. în Tătăreşti sunt atestaţi documentar ca voievozi: Simion la 163530, Petru Pop la 171531, Mihai Pop la 176932 iar în Ruşeni îl găsim menţionat pe loan Suciu la 1775.33 După 1662, prin numeroase demersuri şi memorii, cele două oraşe, Satu Mare şi Mintiul solicitau cu consecvenţă unificarea lor şi ridicarea la rangul de oraş liber regal. La 29 decembrie 1712 cele două oraşe se unifică pe baza unei înţelegeri cuprinzând 12 puncte.34 Survine un acord între magistratul oraşului Satu Mare şi Camăra regală de Scepus în privinţa răscumpărării bunurilor fiscului existente în oraş. în septembrie 1713 comisia delegată evaluează aceste bunuri după cum urmează: în Satu Mare via ..Bona“ — 1 200 fl, moara de pe Someş, având o capacitate anuală de 5 000 găleţi, de Caşovia35 — 8 000 fl, pământul arabil de 450 găleţi de Caşovia — 2 700 fl, pământul alodial cu cârciuma şi măcelăria — 2 000 fl, alte 5 cârciumi — 10 000 fl şi dijma anuală — 1 166,66 fl, deci un total de 25 066,66 fl; în Mintiu dreptul de cărciumărit — 4 166,66 fl, pământul arabil de 170 de găleţi de Caşovia — 1 020 fl, fâneaţă de 200 de care36 — 1 630 fl şi dijma anuală — 250 fl, deci un total de 7 106,66 fl.37 Până în anul 1730 bunurile fiscului au fost complet 25 Ibidem, act nr. 52/1607. 26 Ibidem, act nr. 49/1664. 27 Idem, Moşiile Ruşeni şi Tătăreşti, act nr. 39/1715. 28 Mila poştală germană era echivalentă cu 7,5—7,6 km. 29 Calculul suprafeţelor cultivabile se făcea după cantitatea de cereale ce se putea însămânţa. Câbla (găleata) de Pojon era de 62,53 1 şi cu ea se puteau însămânţa 800 stânjeni pătraţi (0,5 iugăre cadastrale). 30 Arhivele Statului Satu Mare, fond Primăria Municipiului Satu Mare. Litterae metales, act nr. 4/1635. 31 Idem, Moşiile Ruşeni şi Tătăreşti, act nr. 33/1715. 32 Idem, Familia Károlyi, M. III, act nr. 37/1769. 31 Idem, Moşiile Ruşeni şi Tătăreşti, act nr. 115/1775. 3' Borovszky Samu, Szatmár-Németi, Budapesta, f.a., p. 239. 35 Găleată de Caşovia = 83 1. 36 Carul în Transilvania = 1 stânjen cubic. 37 Arhivele Statului Satu Mare, fond Primăria municipiului Satu Mare. Acte financiare, VI, act nr. 9/1713.
