Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
ARHEOLOGIE 0 : SĂPĂTURI ARHEOLOGICE ÎN AŞEZAREA NEOLITICĂ DE LA CÄPLENI (JUD. SATU MARE) NETA IIÎRCOŞAN Săpăturile arheologice efectuate în campaniile din anii 1986—1987 pe teritoriul localităţii Căpleni, comună suburbană oraşului Cărei, judeţul Satu Mare1, au vizat în punctul de hotar denumit „Togul lui Reök“, cercetarea unei aşezări şi a unor complexe datând din epoca neolitică1 2. Aşezarea a fost descoperită în anul 1985 prin cercetări de teren3, iar celelalte obiective în primăvara anului 1986, când lucrările de excavare a unui canal de irigaţii au afectat mai multe complexe arheologice neolitice. Obiectivul se găseşte la aproximativ 1 km vest de localitatea Căpleni şi la aceeaşi distanţă, nord, de oraşul Cărei, în marginea câmpiei joase Ecedea (115—118 m altitudine). A. Canalul de irigaţii, orientat E—V (râul Crasna — Ferma 9 I.A.S. Cărei), în lungime de circa 3 km, cu lăţime de 8 m şi o adâncime de 2,5—3 m, a urmat traseul unei zone mai joase, probabil inundabilă în unele perioade istorice4 * *. în zona menţionată, acesta a intersectat mai multe complexe arheologice, care se profilau clar în maluri. Au fost identificate un număr de 13 complexe: 11 gropi, un cuptor de ars ceramică şi un mormânt de inhumaţie, dintre care au fost cercetate 6 : 4 gropi, cup1 Localitatea Căpleni este cunoscută în literatura arheologică prin descoperirile mai vechi: o aşezare neprecizată din epoca bronzului A. Vende, Szatmăr vármegye (monografie), Budapesta, f.a. (1910), p. 409; St. Mărcu.ş, Sătmar, fragmente istorice şi culturale, aspecte sociale, Oradea, 1938, p. 71, o aşezare de tip „atol" din epoca bronzului timpuriu: I. Ordentlich, Marmaţia, II, 1971, p. 22; T. Bader, Epoca bronzului in nord-vestul Transilvaniei, Bucureşti, 1978, p. 35 şi 122, Pl. XI/B;Mărturii arheologice din judeţul Satu Mare, 1980, p. 10; I. Németi, Satu MareStCom, V—VI, 1981—1982, p. 178—179, două depozite de bronzuri, unul descoperit în 1897: T. Bader, op. cit., PI. LXXIX/1—5; I. Németi, op. cit., p. 180 şi unul în 1972: I. Németi, SCIVA, 29, 1978, 1 p. 115— 117, fig. 11/6—7 şi 12/1—4; idem, op. cit., p. 180; T. Bader, op. cit., Pl. LXXIX/6—11; idem, Die Fibeln in Rumänien, PBF, XIV, 6, München, 1983, PI. I, iar în ultimul timp prin descoperirile din epoca neolitică: I. Németi, op. cit., p. 178—179; ibidem, VII—VIII, 1986—1987, p. 16—17 şi 22—26; N. Iercoşan, Satu Mare StCom., VII—VIII, 1986—1987, p. 143, 145; idem, Acta MP, 11, 1987, p. 73—76. 2 Concomitent au mai fost cercetate o necropolă eneolitică (cond. şantier I. Németi) şi aşezarea de tip „atol“ (cond. şantier T. Bader). 3 I. Németi, op. cit., p. 26, fig. 22/10—13; N. Iercoşan, ibidem, p. 145. 4 Câmpia Ecedea s-a format prin desecarea mlaştinii cu acelaşi nume la sfârşitul sec. al XIX-lea: Szatmár vármegye, p. 26—30; A. Bogdan, Câteva consideraţii fizico-geografice asupra Câmpiei Ecedea, Probleme de geografie, V, Bucureşti, 1957, p. 122—123; A. Bogdan, M. Călinescu, Judeţul Satu Mare, 1976. p. 13, 25; Satu Mare, monografie, 1980, p. 12.
