Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
10 2 torul şi mormântul. Dintre celelalte gropi 3 au fost distruse aproape în întregime de lucrările de excavare, iar 4 nu au putut fi dezvelite datorită unor condiţii obiective. Şi la acestea însă, prin taluzarea malurilor canalului s-au putut efectua observaţii relative (formă, dimensiuni, conţinut). După formă şi dimensiuni s-au putut stabili trei tipuri de gropi: 1. Gropi de mari dimensiuni, cu două variante: a. cele cu fundul aproape drept (plat) cu lungimi de 4—6 m, lăţimi de 2—3 m şi adâncimi de 1,5—1,6 m, de formă regulată şi care se adâncesc drept sau puţin oblic (G.l şi G.3), b. cele săpate în trepte, de formă neregulată, care au un prag de 1,2—1,5 m la mijloc şi dimensiuni mai mari (7,3—7,6 m lungime; 5—6 m lăţime şi adâncimi de peste 2,2 m) — G.4 (PL. 1/2), G.9 şi G.10. 2. Gropi de dimensiuni mijlocii, au fundul plat sau puţin adâncit la mijloc, lungimi de 2,5—3,5 m, lăţimi de 1,5—2 m şi adâncimi de 0,5—1,5 m (G.2; G.5; G.6 şi G.7). 3. Gropi de mici dimensiuni, de formă cilindrică cu diametrul de 1 m şi adâncimea de 1,5 m (G.8). Menţionăm că la urnele gropi, una din dimensiuni nu a putut fi stabilită cu precizie, datorită deranjărilor, iar la cele săpate în trepte la adâncimea de 2,2 m nu s-au putut degaja o suprafaţă mică datorită infiltraţiilor masive de apă din canal. Conţinutul gropilor este unitar. Toate conţin: fragmente ceramice, chirpici cu urme de pari şi nuiele, bucăţi de vatră spartă, cenuşă, cărbuni, oase de animale, fragmente de râşniţe şi şlefuitoare din piatră, microlite şi deşeuri din obsidiană, dar proporţiile diferă de la o groapă la alta. Destinaţia gropilor a fost aceea de exploatare a lutului necesar la confecţionarea vaselor, a vetrelor de foc şi la construirea locuinţelor în aşezarea din apropiere, care, apoi, au fost umplute cu resturi menajere provenite din aşezare. Gropile mari din prima variantă şi cele mijlocii nu au putut fi folosite ca bordee de locuit, deoarece în această zonă joasă nu s-a remarcat nici o urmă de strat de cultură preistoric, stratigrafia în malurile canalului prezentându-se astfel: sol-vegetal: 15—20 cm, o depunere de mlaştină brun-albăstruie: 20—25 cm şi solul viu-argilă nisipoasă de culoare galbenă cu congreţiuni calcaroase. Tipurile de gropi menajere de dimensiuni mari şi mijlocii de la Căpleni au perfecte analogii cu cele din aşezările similare, datând din aceiaşi perioadă de la: Moftinu Mic „Pescărie B“, Pişcolt „Lutărie“ şi „Cărămidărie“, Sanislău şi Tiream5, iar groapa nr. 8, de formă cilindrică cu groapa nr. 11 din aşezarea de la Moftinu Mic6. Cuptorul de ars ceramică a fost descoperit în zona unde se concentrează cele mai multe gropi (cinci). întrucât acest complex a făcut * 8 5 Gh. Lazarovici — I. Németi, Acta MP, 7, 1983, p. 21—24, fig. 3—6. 8 I. Németi, Satu MareStCom., VII—VIII, p. 102.
