Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
5 45 toarea masivă din stuf sau paie, cum pare a indica pământul negru de umplutură al cavităţii locuinţei, construcţiei. După inventarul descoperit în pământul de umplutură (până la adâncimea de 0,90 m) avem de-a face cu un atelier de lucrat piepteni de tipul cu dinţi bilaterali. Au fost găsite cuţite de fier, sule de os, o greutate de lut ars, două prisnele, un depozit mic de fier (lupe şi zgură cântărind 4,5 kg), nituri de bronz şi mai ales multe plăcuţe şi bare transversale pentru asamblat piepteni. Aşchiile de os de cerb şi de bovidee dovedeau că aceştia, pieptenii, fuseseră lucraţi pe loc, în această construcţie ce avea destinaţia unui atelier de lucrat piepteni. Nu s-a descoperit nici un pieptene finisat, terminat, fie că au fost luaţi şi folosiţi, fie că nu s-a ajuns la terminarea lor în momentul abandonării construcţiei. Nu insistăm asupra detaliilor inventarului deoarece atelierul a fost publicat10 11, însă menţionarea lui e necesară pentru a ilustra, şi cu acest prilej, şirul descoperirilor arheologice de la Bihar ea, ce se concretizează arheologic cu descoperiri din neolitic până în feudalism, în ceea ce priveşte cercetările ce privesc săpăturile arheologice. în atelier s-a descoperit şi ceramică11 lucrată la roata rapidă, de tipul daco-roman al descoperirilor de la Floreşti—Sânmiclăuş—Moreşti în Transilvania, Ciurel—Ipoteşti—Gândeşti în Muntenia şi Dodeşti—Vaslui în Moldova12. Ceramica permite, alături de pieptenii de tip roman cu dinţi bilaterali, încadrarea cronologică a atelierului în sec. V — prima jumătate a sec. VI e.n. Din punct de vedere etnic, materialul ceramic impune concret atribuirea sa populaţiei autohtone daco-romane13. în pământul de umplutură s-a descoperit şi o fibulă de bronz de tipul La Téne C214, databilă în sec. II î.e.n. antrenată deci în cavitatea atelierului, a construcţiei în timpul folosirii lui sau ulterior. Având în vedere că în anul 1981 s-a mai descoperit un alt atelier de lucrat piepteni cu dinţi bilaterali15, la Biharea, considerăm că ar fi posibil să avem de-a face cu un centru meşteşugăresc de lucrat piepteni în sec. IV/V—VI e.n., fiind cel de al doilea din vatra Daciei pentru această vreme, după cel de la Bârlad — Valea Seacă16, descoperit şi publicat de V. Palade, unde însă se lucrau piepteni cu mâner semicircular datând din sec. IV e.n. lu Idem, Un atelier de lucrat piepteni descoperit la Biharea, în Crisia, XV, Oradea, 1985, p. 61—95. 11 Idem. Descoperiri arheologice din sec. V—VI e.n. de la Biharea, în Ziridava, X, Arad, 1978, p. 81—100. 12 D. Gh. Teodor, Continuitatea populaţiei autohtone la est de Carpaţi in secolele VI—XI e.n. Aşezările din secolele VI—XI e.n. de la Dodeşti-Vaslui, Iaşi, 1984, p. 20—49. 13 Cf. Idem, Civilizaţia romanică la est de Carpaţi în secolele V—VII. (Aşezarea de la Botoşana—Suceava), Buc., 1984, p. 15—73, fig. 35. 14 Informaţie amabilă din partea Dr. M. Babeş care a studiat fibula; cf. şi M. Corn 'i, Die Slawen im Karpatisch — donanlandische Raum im 6—7 Jahrhun■ dert, în Zţ Arch, 7, Berlin, 1973, p. 147—228, fig. 8/2 (Byzantinische Fibeln). 1,1 S. Dumitraşcu, Săpăturile arheologice de la Biharea, Materiale şi Cercetări Arheologice, Buc., 1986, p. 200.. V. Palade, Centrul meşteşugăresc de prelucrare a cornului de cerb de la Bârlad—Valea Seacă, datând din secolul al IV-lea e.n. în Studii şi comunicări de istorie a civilizaţiei populare din România, I, Sibiu, 1981, p. 179—215.
