Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Conservare - restaurare

RESTAURAREA ŞI CONSERVAREA UNUI „STEAG DE BREASLĂ“ DIN SEC. AL XIX-LEA AFLAT ÎN COLECŢIILE MUZEULUI JUDEŢEAN SATU MARE

ELEONORA ROŞU

Ţesăturile şi broderiile de artă sunt purtătoare de orientări, motive şi inovaţii care se impune prin trăsături caracteristice în toate epocile şi curentele stilistice.

în România, broderia, se impune ca gen de timpuriu, totuşi, în epoca medievală ia un deosebit impuls, exercitat de atelierele mănăstireşti şi cele de curte.

Dacă în epoca medievală broderiile erau realizate în astfel de ateliere şi la comenzi, în marea lor majoritate domneşti, în epoca modernă ele sunt executate şi la solicitarea altori pături sociale.

Transilvania, unde dezvoltarea socială şi economică ia un deosebit avânt în epoca modernă, aduce în prim plan o nouă categorie de comanditari şi anume negustorimea bogată.

Menţionăm că materialele diferitelor bresle existente în Satu Mare (sigilii, însemne, documente etc.) sunt destul de numeroase, lipsind însă, cu o singură excepţie (V. Ursu, Aspecte locale ale istoriei agrare prezentate in expoziţiile Muzeului judeţean Satu Mare, în Satu Mare — StCom, III, 1975, p. 265—275), referiri la activitatea acestora.

Satu Mare, deşi nu va intra în rândul celor mai industrializate oraşe din Transilvania în sec. al XIX-lea, producţia meşteşugărească şi a industriei mici ocupă un loc destul de însemnat.

în colecţia Muzeului judeţean Satu Mare se află un steag de breaslă (Pl. L) exemplu strălucit al creşterii puterii breslelor în această parte de ţară, Satu Mare fiind un centru important de bresle, steag, de sec. al XIX-lea, de dimensiuni impresionabile: 1,85X1,55 m, reprezentând mai multe bresle unite după cum reiese din inscripţie şi simbolurilor acestora.

Materialele din care este realizat steagul sunt: mătasa naturală de culoare albastră decorată cu elemente florale stilizate cu efect de mat şi lucios, din bumbac, fire metalice, hârtie şi clei.

Piesa are de jur-împrejur franjuri din fire aurii şi doi ciucuri plasaţi pe colţurile lăţimii inferioare, căptuşala nu s-a păstrat, fiind vizibilă pe spate tehnica broderiei.

Piesa este confecţionată din trei benzi orizontale de 0,50 cm, în cele patru colţuri piesa este decorată cu un motiv floral stilizat, realizate cu fire aurii strălucitoare în tehnică broderie-pasmanterie, suprafeţele