Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Conservare - restaurare
354 2 Ca urmare a inundării volumului acesta prezintă deformări lineare (gondolări) iar în urma proastei manipulări întâlnim deteriorări cum ar fi: desprinderi ale filelor, îndoiri ale colţurilor superioare externe şi ale celor inferioare externe, foi lipsă (primele file din care se mai păstrează doar mijloacele, ultimele file şi foaia de titlu), fisuri în pagină, colţuri murdare ale filelor, rupturi la cotor (PI. XLIII—XLIV). Pătările filelor au fost produse de frontul de apă (în urma inundării volumului), de ceară, de ulei, de murdărie. Cele mai grave deteriorări se datorează însă acidităţii cernelii ferogalice cu care a fost scris manuscrisul ajungându-se la pierderi de material (dantelări) produse pe traiectul scrisului (mai ales în primele fascicole) precum şi îmbrunirea hârtiei, friabilitateta şi subţierea (PI. XLIII— XLIV). Aceasta a pus probleme dificile mai ales la spălare şi reîncleiere. Probleme deosebite la spălare au pus paginile scrise cu cerneluri foarte solubile în apă. Pentru aceasta am efectuat operaţia de fixare în baie de alcool (40% apă şi 60%' alcool etilic) sau fixarea pe traiectul scrisului cu CMC. După operaţiile curente ale tratamentului cum ar fi: colaţionarea, desfacerea volumului, curăţirile mecanice, am efectuat dezacidifierea în soluţie de bicarbonat de Mg (metoda Barrow), având grijă de primele pagini care erau foarte friabile pe care le-am introdus între site. După aceste operaţiuni am efectuat curăţirea umedă (spălarea) a paginilor manuscrisului. Deoarece primele foi erau foarte friabile şi pentru că lipsea mult din suportul papetar am recurs la o spălare adecvată şi în urma testărilor am efectuat o spălare cu soluţie de CMC 2% în apă. Fiecare pagină am introdus-o cu grijă între site, apoi cu o pensulă moale am efectuat frecări uşoare, circulare pe ambele părţi. In timpul clătirii îndelungate cu apă curentă am avut grijă de primele pagini care au rămas între site. A urmat uscarea liberă şi apoi repetarea pH-uluL Toate valorile pH-ului au fost în jurul cifrei 7, deci foarte bune. S-a repetat stabilirea gradului de reîncleiere şi s-a hotărât folosirea unei soluţii de 1% CMC. Reîncleierea foilor fragile s-a efectuat pe sticlă cu o pensulă moale. După o presare uşoară, au urmat operaţiile de completare a lipsurilor din materialul suport, mai ales la primele pagini. Soluţia cea mai bună la care am ajuns a fost consolidarea cu văl japonez a foilor fragile pe o parte, iar pe cealaltă parte am consolidat numai unde erau fisuri şi rupturi mari pe traiectul scrisului (PI. XLV—XLVI). Deoarece foile erau îmbrunite am colorat vălul japonez cu o soluţie de CMC 1% în apă, la care am adăugat tempera (Sienna arsă). Aceasta s-a făcut pentru o integrare cromatică. Operaţia am făcut-o pe sticlă cu o pensulă foarte moale. A urmat o presare umedă între pâsle în scopul încorporării vălului în hârtie, potenţând astfel rezistenţa suportului papetar şi asigurând lizibilitatea textului. Rupturile mai mari au fost completate cu hârtie japoneză (Minnota) prin metoda „La dublu“.
