Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Conservare - restaurare
CONSERVARE - RESTAURARE RESTAURAREA UNUI MANUSCRIS DIN SECOLUL AL XVII-LEA LIDIA POPESCU Lucrarea de faţă îşi propune să arate modul în care s-a efectuat restaurarea şi conservarea unui manuscris în conformitate cu principiile unei restaurări ştiinţifice. Manuscrisul este un „Liturghier“ de sec. XVII scris în limba română cu caractere chirilice, ornamentat cu titluri şi iniţiale în cerneală de culoare roşie, peste care s-a aplicat un strat argintiu. El face parte din patrimoniul Muzeului judeţean Satu Mare. Fiind depozitat în condiţii necorespunzătoare de microclimat şi în plus, cerneala folosită, ferogalică, fiind foarte acidă prin compoziţia ei, manuscrisul s-a deteriorat foarte grav mai ales în primele fascicole ale volumului, ajungându-se la îmbrunirea şi fragilizarea suportului papetar şi chiar la dantelarea zonelor scrise (PI. XLIII—XLIV). In urma analizelor chimice am ajuns la concluzia că hârtia manuscrisului este de fabricaţie manuală cu linii de apă şi filigran din fibre de in şi cânepă cu o lungime medie de aproximativ 1 500 g şi cu o „nebulozitate“ redusă; încleierea a fost făcută cu gelatină şi este uniformă în toată masa; pH-ul este în zona sănătoasă a hârtiei de 6—6,5 iar în zona afectată de 5,5 deci foarte acidă. Cerneala folosită la scrierea textului este de mai multe feluri: brună — ferogalică care s-a constatat că este insolubilă în apă; neagră — solubilă în apă; roşie — foarte solubilă în apă; verde — foarte solubilă în apă. Din punct de vedere al descrierii morfologice manuscrisul are 244 foi, corpul cărţii este original cu o lungime de 21 cm şi lăţime de 15 cm şi prezintă caiete formate din 2 foi, 4 foi, 6 foi şi 8 foi. Forzaţul a fost realizat din maculatură şi prezintă pe faţă semnături. Tranşa a fost colorată în verde iar legătura a fost refăcută prin cusătura continuă cu aţă de in pe 3 ligamente din sfoară. Corpul cărţii nu prezintă urme de Kapitel band. Din punctul de vedere al fabricaţiei hârtia manuscrisului este de patru feluri ca şi grosime (de la 100 p la 210 p) şi întâlnim 13 tipuri de scrisuri. Textul prezintă o singură coloană iar paginile au însemnări marginale cu diferite tipuri de cerneală (ferogalică, cerneală de Ca, cerneală de culoare roşie şi verde) (PI. XLIV). In urma investigaţiilor biologice s-a constatat că manuscrisul prezintă găuri de zbor şi galerii produse de Anobidaé în special la primele şi ultimele foi (PI. XLIV). ^ / 23 — Studii şi comunicări, IX—X
