Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Ştiinţele naturii
ŞTIINŢELE NATURII SCHIŢA PALLÓI IIDROG RAI ICÄ A SISTEMULUI HIDROGRAFIC TISA—SOMEŞ—CRASNA—IER ZOLTÁN BENEDEK In partea de nord vest a ţării noastre, la vest de ramura vulcanică a munţilor Oaş—Gutîi şi a munţii Făgetului se întinde zona joasă a câmpiilor Someş-Crasna-Ier şi câmpia nisipoasă a Careilor. Sistemul hidrografic al acestei regiuni a suferit mari schimbări în ultima parte a pleistocenului. Sub influenţa evenimentelor tectonice aspectul paleohidrografic al Tisei-Someşului şi al afluenţilor lor diferă foarte mult de cele actuale. Consideraţiuni geologice. Partea de nord-vest a Câmpiei Tisei prezintă caracteristici unitare atât din punct de vedere geomorfologic, cât şi din punct de vedere geologic. Ca urmare regiunea prezintă şi o unitate hidrogeologică specifică. Toată suprafaţa câmpiilor a fost un mare con de depunere, care abia ulterior, în erele geologice mai recente s-a fragmentat în unităţile geomorfologice actuale. Alta este situaţia cu sectorul câmpiilor subcolinare ale Ardudului—Tăşnadului—Săcuenuluiv situate în partea de est, sud-est a regiunii. Această zonă se deosebeşte nu numai din punct de vedere a reliefului de câmpiile joase aluvionare, dar şi din punct de vedere tectonic, întrucât falia tectonică situată în partea vestică a munţilor Meseşului şi Făgetului (culmea Codrului) aproape se suprapune cu linia de contact a zonelor colinare cu câmpia: Z. Benedek (2), St. Arinei (1). în structura geologică a acestei regiuni peste un fundament cristalin fragmentat iau parte depozite sedimentare cretacice, paleogene, miocéné, panoniene şi pleistocene: A. Tenu (7). In perioada cretacicului superior au loc mişcări tectonice violente atât în Europa Centrală cât şi pe teritoriul ţării noastre. In această perioadă are loc fragmentarea bazei cristaline paleozoice, care la vest ele linia de dislocaţie Ardud—Tăşnad—Cheţ suferă scufundare în trepte, dând naştere la un mare şanţ tectonic: St. Arinei (1), Z. Benedek (2), Deasupra acestei dislocaţii tectonice se află câmpia aluvionară Someş—; Crasna—Ier, precum şi o parte a zonelor colinare. Atât măsurătorile geofizice cât şi sondajele de mare adâncime efectuate în zona Cărei şi în Valea Ierului demonstrează existenţa unui şanţ tectonic adânc de 3 000 metri. Datorită acestui şanţ această regiune în tot timpul pleistocenului a fost principalul colector de sedimente şi al apelor de divagare din nordul Câmpiei Tisei: Z. Borsy (6), Z. Benedek (3). Formaţiunile cele mai vechi ale regiunii sunt constituite din roci cristaline, originare din paleozoic. Aceste formaţiuni se întâlnesc la
