Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Artă
7 303 che şi nouă idee a lipsei de interes şi susţinere materială se vehiculează şi cu acest prilej. Un alt pictor băimărean, Florian, este prezent, fiind în drum spre Paris la studii, cu o expoziţie la Satu Mare28. Dacă expoziţia din 1925 nu se bucură decât de o simplă semnalare, în schimb „Succesele pictorului Florian la Paris“29 sunt amplu şi asezonat comentate, lucru din nou explicabil pentru statutul provincial periferic al artei interbelice din restul ţării, exceptând Capitala. Altfel nu ne putem explica entuziasmul determinat de faptul că modestul pictor din Baia Mare ajunge să deschidă o expoziţie personală la galeria Cameleon din Bulevardul Raspail cu „pânze cumpărate înainte de expoziţie cu 15—20 000 franci bucata“. Pare într-adevăr greu de crezut. Mai mult chiar: „Toate lucrările i-au fost admise la Salon D’Automne“ şi este elogiat în revista de specialitate „Peinture“. Din această perspectivă fulminantă trebuie admis că respectivul Florian este cel puţin egal unor Pallady, Iser şi Lucian Grigorescu, ori după 1926, cu o mică excepţie — a expoziţiei colective a bucureştenilor din 1936, informaţiile despre el încetează, cel puţin în periodicele sătmărene. Deci. .. Un alt artist cu o reclamă serioasă — Vasile Goldiş i-a cumpărat lucrări — este Béla Balla. Peisagist, „un artist de rasă“, cum prea pompos se spune într-o notă din ziarul SATU MARE30, se prezintă în faţa publicului din Satu Mare de două ori pe parcursul aceluiaşi an. La Librăria „Singer“ şi apoi la Hotelul „Victoria“, Béla Balla încearcă să-şi fructifice „neîntrecutele culori şi motive“. Din păcate presa nu a reţinut şi ecoul pânzelor sale. Cu 28 de lucrări se prezintă, între 15 şi 31 ianuarie 1931, pictorul Minişan în sala Asociaţiei comercianţilor din strada Petru Rareş nr. I31. Ca orice reprezentant al şcolii băimărene, deşi „nu face parte din şcoala expresionismului“, este axat pe tema peisajului din care se reţine poziţia 19 din catalog: „Pe valea Crişului“. Alături de aspecte locale sunt expuse marine, flori şi naturi moarte, domeniu din care se reţin, ca certe reuşite, poziţiile 2 şi 13 din catalog. In fine, de un anunţ incitant are parte secretarul Şcolii de arte frumoase din Baia Mare, Dimitrie Şeptelici32. Peste 50 de desene şi caricaturi, în care accentul e pus pe figurile de marcă ale oraşului (Baia Mare, n.a.) vor proba calităţile de necontestat ale artistului. Şi în acest caz, simplul anunţ nu ne permite să urmărim nici măcar enumerarea celor mai realizate dintre ele, cu atât mai puţin efectul acestora în conştiinţa publicului local. Benedict Constant recenzează în GAZETA PENTRU AFIRMARE ROMÂNEASCĂ o consistentă expoziţie colectivă a pictorilor bucureşteni 28 Vezi în SATU MARE, VII, nr. 37/10 mai 1925, p. 2 şi nr. 38/13 mai 1925, p. 3. 2S Idem, VIII, nr. 71/7 noiembrie 1926, p. 2. L0 Idem, X, nr. 19/6 mai 1928, p. 3. J1 Expoziţia pictorului Minişan, idem, XIII, nr. 3/18 ianuarie 1931, p. 2. 32 Expoziţia de caricatură a pictorului Dimitrie Şeptelici, in VIAŢA, nr. 3/19 septembrie 1935, p. 3.
