Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Artă
304 8 ce expun la Satu Mare33. Capul de afiş al manifestării e Schweitzer-Cumpănă ce „arată un curaj şi o îndrăzneală pe care nu am cunoscut-o până acum. Este un puternic sau mai bine zis un atlet care nu se teme de nimic şi frământă în mod revoluţionar principii care-i devin proprii“. Un alt expozant, Biju, „redă natura în culori uşoare în deplin contrast cu Schweitzer. .. punctul lui caracteristic este lumina plină care atrage atenţiunea de la prima vedere“. Bulgăraş excelează în „portretele de ţigance şi credem că este singurul care a redat mai bine aceste expresiuni până la el (!!!)“. Teişanu se remarcă“ prin interioarele lui catifelate şi... frăgezimea transparentă a cărnii din nudurile sale“. Alături de cei citaţi mai apar Florian cu marine, Bednaric cu subiecte religioase, Vartanian cu peisaje, Teianu cu miniaturi şi Catelin specializat în flori. Aspectul mercantil e prezent şi aici în enunţul final al cronicii:“ ... Preţurile cu cari sunt marcate sunt la îndemâna fiecăruia“. Fără comentarii. Expoziţiile deschise de Brana la Satu Mare sunt urmărite şi comentate cu multă înţelegere şi simpatie. Evoluţia sa, din 1934 în 1936, se face pe coordonate bine fixate: accent pe desen, nota dominantă de o melancolie sumbră degajată din tumultul sufletesc al pictorului34, inspiraţia din lumea înfrânţilor vieţii şi dezmoşteniţilor soartei35, concentrarea expresiei, dinamică conţinută a elementelor. în concluzie: „Pictorul Nicolae Brana este un talent care-şi trăieşte arta“.36 Ceilalţi doi artişti cărora li se dedică articole sunt suprinşi în notele lor esenţiale: Vladimir Evers cu remarcabile desene în cerneală tuş şi studii de costume,37 respectiv Gh. M. Coşa care „a contribuit în mare măsură la dezvoltarea pirogravurii în Vechiul Regat“38 şi care face o bună propagandă acestui gen mai puţin cunoscut, apreciat şi cultivat în Ardeal. Capitolul cu cea mai mare încărcătură documentară rămâne şi în cazul presei sătmărene acela al informaţiilor, al simplelor notaţii pe marginea sau în avanpremierea unor evenimente artistice. Din materialul voluminos am extras, spre exemplificare, discuţia asupra necesităţii şi a modului de punere în practică a proiectului unui monument al luptătorului pe ţărâm naţional, Vasile Lucaciu, precum şi notaţii referitoare la pictorul Aurel Popp. Ideea de a ridica un monument durabil memoriei „Leului de la Şişeşti“ data probabil de la începutul deceniului trei, după moartea sa, dar discuţia asupra acestei probleme nu se face decât în 1927. Astfel, în paginile gazetei SATU MARE39 se anunţă că macheta statuii, realizată de Aurel Popp este expusă spre vizionare în cabinetul prefectului. 33 Benedict, CONSTANT — Expoziţia colectivă a pictorilor români, în GAZETA PENTRU AFIRMARE ROMÄNESCA, II, nr. 104/13 mai 1936, p. 3. 34 Expoziţia Brana, idem, II, nr. 72/29 martie 1936, p. 3. 35 Valeriu, CARDU — Pictorul Nicolae Brana, in CUVÂNTUL NOU, III, nr. 3/25 martie 1936, p. 3. 36 Ibidem 37 Expoziţia pictorului Vladimir Evers, în GAZETA PENTRU AFIRMARE ROMANEASCA, II, nr. 135/21 iunie 1936, p. 3. bB Pirogravura in ţara noastră — Expoziţia d-lui prof. Gh. M. Coşa, idem, III, nr. 330/21 februarie Í937, p. 4. 33 Statuia lui Vasile Lucaciu, în SATU MARE, IX, nr. 3/16 ianuarie 1927, p. 2.
