Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Artă
5 301 Un alt artist provenit şi inspirat de ţinutul Oaşului este loan Tânţaş. în expoziţia sa din sala mică a hotelului „Dacia“, aprilie 193818, prezintă tipuri fizionomice caracteristice din Ţara Oaşului. Andrei Littecki este prezent pe simezele sălii de expoziţie a librăriei „Singer“ în noiembrie 192719 împreună cu soţia sa Elena Littecki Kraus, care expune cu acest prilej desene. A doua expoziţie, tot împreună cu soţia, se produce în martie 1931 în localul Asociaţiei comercianţilor din strada Petru Rareş nr. 1. Amplă cantitativ (peste 100 de tablouri), expoziţia surprinde in egală măsură saltul calitativ realizat de artist, deoarece „culorile întunecoase de odinioară au dispărut aproape în întregime . .. Rafinamentul cu care alege subiectele îl pune printre cei dintâi pictori ai Ardealului“20. Afirmaţie care în ultima ei parte ni se pare hazardată şi evident bombastică, având vădite intenţii propagandistice. A treia întâlnire cu publicul sătmărean se produce în septembrie 193821, atunci când Littecki expune din nou alături de soţia sa. Subiectul de inspiraţie predilect acum este tipul uman al zonei Ţării Oaşului: „...Jocul policromie, de o frumuseţe excepţională, al broderiilor oşeneşti sunt eternizate de pânzele pictorului... Lucrurile de predilecţie ale pictorului sunt capetele de studiu, toate bine reuşite“. Soţia sa, Elena Littecki Kraus se afirmă în genuri diferite, cu egal succes: desen, pictură şi broderie colorată.22 Pictorul Gheorghe Zolnay expune în sala Asociaţiei comercianţilor, iunie 1924, alături de Emilne Schullhof din Oradea. Cele 86 de tablouri, în majoritate peisaje, sunt comentate extrem de parcimonios, încât nu avem suficiente argumente pentru a ne putea forma o imagine asupra acestui artist, prezent şi la expoziţiile colective din 1926 şi 1933. O notă aparte o aduce fotograful Z. Szecsen. Apreciat peste hotare, la Londra şi Paris, artistul este „un îndrăgostit al plasticei absolute, al plasticei clasice“23. Judecăţile asupra lui sunt în continuare extrem de laudative. Un rol important joacă în acest caz şi domeniul relativ nou de exprimare plastică, cel puţin în mediul provincial, şi se concluzionează cu formula: „ ... nu este pentru publicul unui orăşel de provincie“. Artiştii plastici băimăreni se bucură de o priză deosebită. Fie că se recenzează expoziţii colective deschise la Baia Mare sau personale deschise la Satu Mare, notaţiile referitoare la ei sunt apreciative şi tra-18 Vezi Expoziţiile de pictură în oraşul nostru, în CONŞTIINŢA ROMÂNA, I, nr. 63/24 aprilie 1938, p. 4 şi Pictorul I. Ţântaş, în DATINA, I, nr. 2/mai 1938, p. 11. la Expoziţia pictorului Andrei Littecki, în SATU MARE, IX, nr. 46/13 noiembrie 1927, p. 5. 'i0 Expoziţia Andrei Litteczy si Elena Kraus, idem, XIII, nr. 12/22 martie 1931, p. 2. 21 A. Littecki: un îndrăgostit al Ţării Oaşului, în CONŞTIINŢA ROMÂNA, I, nr. 169/4 septembrie 1938, p. 3. 22 Vezi în SATU MARE, VI, nr. 42/8 iunie 1924, p. 3 şi nr. 44/15 iunie 1924, p. 3. 23 E. BOCA — Expoziţia Z. Szecsen şi E. P. Erdős, în GAZETA PENTRU AFIRMAREA ROMANEASCA, III, nr. 470/15 august 1937, p. 3. Vezi aici şi articolele Expoziţia de fotografii şi tablouri, idem, III, nr. 483/1 septembrie 1937, p. 3 şi Expoziţia foto Z. Szecsen la Clubul Ziariştilor, în GRANIŢA, I, nr. 200/14 decembrie 1934, p. 3.
