Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Artă
264 12 iasbă în blocuri cu confort minim. Mulţimea populaţiei din Timişoara şi Bucureşti în zilele 16—22 decembrie 1989, s-au răsculat şi au înlăturat dictatura ceauşistă. S-a dovedit că problemele crizei urbanistice şi ecologice, sunt în mare parte sociale şi politice, şi mai puţin vor fi rezolvate pe cale estetică a stilului, cum a încercat curentul postmodern în arhitectură. în ţările est-europene instaurarea democraţiei şi a pieţei liberate va asigiira întreprinzătorilor individuali, cu ajutorul proprietăţii vor putea construi pentru nevoite lor personale, clădiri cu confort diferenţiat nevöilor individuale, încăperi, ateliere pentru diferite meserii, comerţ, jocuri, sport, hobbi, şi servicii speciale, înlăturând uniformitatea. Dacă casete şi serviciile cartierelor vor putea servi nevoite tradiţionale şi obiceiurile diferitelor etnii, se vor învia stilurile naţionale, iar din interferenţa lor se va naşte stilul Ardelean, visatul proiect al arhitectului Kós Károly, folosind tot ce s-a dovedit viabil din arhitectura modernă şi céa industrializată. în toate ţările contemporane se intensifică activitatea cluburilor ştiinţifice-ecologiste, şi a partidelor politice care luptă pentru înlăturarea crizei urbanistice-ecologice. Menţinerea dreptului la libertatea gândirii şi a cuvântului, a controlului civic, care asigură înlăturarea poluării mediului ambiant precum şi degradarea biologică şi cea culturală. Realizarea acestor ţeluri va putea fi asigurată numai de Constituţii şi Legi despre dreptul la egalitate în faţa legii şi în morala civică, dreptul la întruniri, la libertatea cuvântului şi presei, a ştiinţei, la apărarea proprietăţii, la apărarea colectivităţii etnice şi autoapărarea personală, asigurată de lege şi garantată de controlul unor foruri internaţionale asupra constitualităţii. Constituţional va trebui să asigure o legislaţie care împiedică intreprinderile de stat şi particulare să nu poată beneficia de profituri din afaceri care provoacă daune în viitor, periclitează prosperitatea vieţii consumatorilor de pe piaţă. Astfel vor asigura un „progres posibil“ preconizat în Raportul Brotland de la Conferinţa mondială din Rio de Janeiro, 1992. 3. Schimbările şi stagnările stilurilor în Europa Apariţia unor stiluri schimbătoare, şi originea repetatelor renaşteri realiste laice, îl voi schiţa în raport cu progresul civilizaţiei tehnice generate care îndeosebi în epoca burgheziei moderne determină răspândirea lor în Europa — ajungând întârziat şi în judeţul nostru — şi în alte continente când acestea au atins nivelul economic potrivit. Pe lângă urmărirea legăturii dintre teoriile şi stilurile artistice pe de o parte, şi evoluţia tehnică pe altă parte, evidenţiez şi autonomia celui dintâi. întâietatea arhitecturii de lemn preconizată de către Vitruviu, a fost recunoscută şi de către Goethe în anul 1772. El a dedus din structura construcţiilor din lemn, rolul grinzilor, stâlpilor, pilaştrilor, acele „principii logice“ care au fost transpuse în arhitectura de piatră gotică. Teoria a fost dezvoltată în opera arhitectului Hirt, şi apoi teoretizată de către Fichte, aprofundată de către Hegel. /12.11.244, 245, 247, 250/. Teorile de mai sus au fost aplicate şi în alte lucrări mai recente, şi în articolul meu „Tip şi funcţiune...“ traducerea ei urmează /4.874/: Structura din „cununi de grinzi“ (IV) apare la noi din neolitic; prima dată din bârne necioplite, deoarece cioplirea necesită topor de oţel. Contem-
