Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
178 2 denţi în toate comunele fruntaşe ale judeţului. Ziarele maghiare din Satu Mare Szamos şi Szatmári Újság n-au privit cu ochi buni apariţia cotidianului românesc şi i-au prevestit o repede dispariţie. Ceea ce, din nefericire, s-a şi întâmplat, după cum vom observa în cuprinsul acestui studiu. La consolidarea cotidianului sătmărean sunt angajaţi şi cititorii, cărora li se cer observaţii şi sugestii cu privire la conţinutul ziarului, înţelegând prin acesta să-şi informeze în mod conştiincios publicul. Intelectualii sătmăreni, de la Anton Davidesou până la loan Giurgea au salutat călduros apariţia cotidianului Graniţa. Iată o mărturisire a unui cunoscut gazetar din perioada interbelică, despre apariţia Graniţei: „Prin pegrinările mele cunosc aproape toate oraşele din Ardeal. La Satu Mare n-am fost niciodată. In tovărăşia acelui eminent avocat, care este doctorul Vasile Cotruş, am venit pentru o singura zi şi în acest oraş de graniţă românească“, şi mai departe: „Nu ştiu cine sunt întemeietorii acestui ziar. Simt însă, că la temelia acestuia sunt inimi româneşti, sentimente nobile“1. Graniţa a apărut în afara oricărui partid politic al vremii şi prin aceasta se aseamănă cu Gazeta de vest din Oradea, care era organul politic al tuturor românilor indiferent de culoare politică: „Noi nu facem politica nici unui partid. Facem însă politica românismului“, afirma Oct. Ruleanu despre Graniţa, al cărei colaborator de seamă era1 2, şi tot Oct. Ruleanu este cel care scrie, cu prilejul împbnirii a 5 ani de apariţie a Gazetei de vest: „Sărbătoarea lor e şi a noastră. Graniţa a pornit pe acelaşi drum, cu aceleaşi greutăţi şi cu aceleaşi furtuni“3. Participând la serbările închinate lui Vasile Lucaciu, în comuna Şişeşti, Oct. Goga afirmă despre Graniţa, că este „un monitor al ideii naţionale în aceste ţinuturi“. Şi gazeta Graiul neamului din Cărei (VIII, 1934, nr. 3—4 din martie — aprilie, p. 8) salută apariţia Graniţei, anunţând că din grupul colaboratorilor face parte şi profesorul Oct. Ruleanu. La apariţia numărului 100, N. V. Ilieşiu, redactor responsabil al cotidianului de la I, 1934, nr. 16 (28 aprilie) până la sfârşitul apariţiei, notează: „Am apărut pe neaşteptate în ziua învierii4. Aşa modeşti şi fără de pretenţii. Fără trimbiţări şi artificii de paradă şi reclamă. Nu ne-am speriat nici de lumină şi nici de greutăţi“5. Alte mărturii despre activitatea cotidianului sătmărean. Aurel Gociman, redactor principal al ziarului Universul: „La Satu Mare, de un timp oarecare apare un ziar românesc cu titlul sugestiv GRANIŢA. El apare în condiţiuni modeste, scris de un grup de tineri publicişti, plini de entuziasm şi de dragoste de neam. Cu toate dificultăţile cu care e necăjită a lupta această gazetă, niciodată un ziar românesc din Ardeal nu şi-a justificat mai mult existenţa“. M. G. Samarineanu, directorul revistei Familia din Oradea: „Un reconfortant aci: coloanele Graniţei ro1 Sever Stoica, Un ziar de afirmare naţională, în Graniţa, I, 1934, nr. 14 (26 aprilie), p. 1. 2 Oct. Ruleanu, Evenimente, în Graniţa, I, 1934, nr. 4 (31 mai), p. 1. 3 Oct. Ruleanu, înainte, pe acelaşi drum, în Graniţa, I, 1934, nr. 79 (17 iulie), p. 1. 4 Graniţa a apărut în duminica de Paşte din 8 aprilie 1934. 0 N. V. Ilieşiu, 100, în Graniţa, I, 1934, nr. 110 (11 august), p. 1.
