Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
3 179 mâneşti, tinere, viguroase“6. Şi o altă mărturie din zona noastră: „Graniţa este aparatul prin care respiră acest colţ de ţară“7. Iată cum se înfăţişează un număr obişnuit al cotidianului sătmărean. In pagina primă este culeasă caseta redacţională, articolul de fond, editorial de obicei semnat, căruia îi sunt alăturate unul sau două articole de orientare generală precum şi unele ştiri politice importante ale momentului. Pagina a doua cuprinde rubricile de sport, cinema, economice, anunţuri şi reclame, radio, publicaţiuni, bursa şi mica publicitate. Următoarea pagină, a treia: reportaje din oraş şi judeţ, articole, rubrici cu ştiri din Baia-Mare şi Cărei, probleme culturale şi şcolare, curierul judiciar. Pagina a patra înserează ştirile politice externe ca şi cele judeţene curente, aceste de pe urmă comentate. Redacţia era la etaj, formată din două camere, aproape de Turnul pompierilor. Cu intermitenţe Graniţa are şi o „rubrică a Sălajului“, la fel o semipagină a femeii. Redactorul sportiv al cotidianului era Liviu Seleş, fiul directorului liceului „Mihai Eminescu“ din localitate. Rubrica „Economice“ relata despre încasarea impozitelor, legea conversiunii agricole, recoltarea cerealelor şi valorificarea lor, credite pentru agricultură, probleme de industrie, etc. Un interes constant în preocupările cotidianului Graniţa îl constituie Ţara Oaşului. Sunt evidenţiate condiţiile grele de trai şi şcolarizare: „Oşanul e un român sărac dar bogat cu duhul. Are deci nevoie de sfaturi potrivite. Astra se angajează. Şi o va face cu cele mai mari sacrificii în numele dreptului de cultură“8. Deşi Graniţa n-a avut o pagină literară distinctă, redactorii au înserat în paginile ei scurte note despre cărţi, expoziţii şcolare, manifestări legate de săptămâna cărţii, activităţile didactice ale învăţătorilor sătmăreni, programul cinematografului „Astra“ iar în numărul de Crăciun tipăreşte singura pagină, Literatură-artă, cu colaborarea lui Oct. Ruleanu, Liviu Popa şi Gabriel Drăgan. Ziarul anunţă constituirea unui comitet de redactare a unei monografii a judeţului Satu Mare. Colaboratori: Oct. Ruleanu, Dariu Pop, loan Giurgea, Mihai Bălaj, N. V. Ilieşiu, Felician G. Zaciu, Sever Stoica, Leonida Pop, Horia I. Gheorghiţă, Al. Nicorescu, T. Vâjdea, Alex. Olteanu, Valeriu Cârdu, Liviu Popa, etc. Ultimul număr al ziarului Graniţa este cel apărut la data de II, 1935, nr. 223 (16 ianuarie). Cotidianul sătmărean a avut un destin vitreg. Nu a putut apare nici măcar un an de zile. Uneltirile politice şi prin aceasta dezbinarea românească din epocă şi-au spus nefast cuvântul. Un rol negativ în distrugerea cotidianului Graniţa l-a jucat chiar directorul ei Dariu Pop, care l-a transcris pe numele său la tribunal deşi ziarul era al oficialităţii politice şi culturale a judeţului. De altfel Dariu Pop nu e la prima lui acţiune negativă de acest fel. O asemenea operaţie a încercat şi în parte chiar i-a reuşit, dar numai pentru puţină vreme, şi cu gazeta Satu Mare. A fost obligat să părăsească direcţia acestei gazete. u M. G. Samarineanu, Efort românesc, I, 1934, nr. 174 (10 noiembrie), p. 1. 1 M. Bălaj, Ziarul nostru „Graniţa“, în Graniţa, II, 1935, nr. 213 (3 ianuarie), p. 1. 8 Oct. Ruleanu, Pentru Ţara Oaşului, în Graniţa, I, 1934, nr. 137 (26 sept.), p. 1. 12'
