Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
11 101 1 zi pe săptămână cu vitele sau 2 zile cu braţele. La arat merge 1 zi pe săptămână, dar cu 4 boi, cu plug şi grapă proprie. Durata unei zile de robotă era de la răsărit până la apusul soarelui, socotindu-se aici timpul de deplasare (dus-întors) şi hrănirea animalelor, lucru eludat până acum. Un sfert din totalul zilelor de robotă datorate într-un an trebuia să fie efectuat în sezonul de iarnă, respectiv în lunile octombrie-martie următor. Urbariile oferă, aşadar, şi acum posibilitatea stăpânului de moşie să concentreze majoritatea zilelor de robotă în perioada muncilor capitale: arat, semănat, strânsul recoltei. Mai erau obligaţi la cărăuşia lungă 1 zi pe an, tăiatul şi transportul stânjenului de lemne, normă stabilită pentru cei cu sesie întreagă. Jelerii prestau, desigur, slujbele convenite cu stăpânii la aşezarea lor pe moşiile acestora. Urbariile reglementează obligativitatea zilelor de robotă pentru jelerii cu casă la 18 zile pe an cu braţele, iar a celor fără casă la 12 zile pe an. 3. MONOPOLURILE SENIORIALE Urbariile şi conscripţiile cercetate semnalează şi existenţa unor mori, alodiale şi ţărăneşti. Astfel, urbariul din 1569 al domeniului Satu Mare înregistrează o moară ţărănească în Racşa, al cărui venit aparţine în întregime sătenilor.76 Urbariul din 1592, al aceluiaşi domeniu, consemnează trei locuri de moară în Oraşu Nou, din care două, fiind ţărăneşti, dădeau dijmă dregătorilor comitatului, iar cea de-a treia, nobiliară, dădea a 8-a parte din venituri împăratului.77 Târgul Oraşu Nou are şi el moară pe 4 pietre, primită ca danie de la Gabriel Bethlen.78 In conscripţiile comitatului Ugocea din anii 1712 şi 1713 găsim înscrişi şi câţiva morari: Volffgangus Molnár în Batard,79 Nicolae Dan şi Teodor Oşan în Tama Mare, ceea ce înseamnă că şi în aceste localităţi fiinţau mori. In Tama Mare trebuie să fi existat două mori, din moment ce morarii sunt înregistraţi la distanţă unul de celălalt şi, în plus, Nicolae Dan e înscris cu un venit de 15 fl., iar Teodor Oşan cu 30 fl.80 La 1725 exista o moară ţărănească şi în Gherţa Mare, proprietatea fraţilor Ţola.91 în conscripţiile dicale ale plăşilor Halmeu şi Nyaláb din anii 1718—1723 găsim, adesea, înscrişi iobagi cu venituri de la moară (ex mola utilitas), oscilând între 1/6—2 ferdele. Astfel, în Tarna Mare sunt 5 asemenea iobagi, în Bocicău 1, în Batarci 5,82 în Gherţa Mică 4, în Turţ 2.83 Mai târziu, la 1772, ştim de existenţa a două mori în localitatea Vama, una alodială, unde iobagii Evei Darvay şi ai văduvei lui Zoltán Petri prestau munci în contul robotei, şi alta ţărănească pe 2 pietre, situată pe valea Ianei, 7<i D. Prodan, Iobăgia in Transilvania in sec. XVI, voi. II, p. 355. 77 Géresi Kálmán, op. cit., p. 536. 78 Borovszky Samu, Szatmár vármegye, Budapesta, f.a., p. 38. 78 Arh. St. Satu Mare, fond Tribunalul judeţean Satu Mare. Acte urbariale, dos. nr. 935/1712, f. 17. 80 Ibidem, dos. nr. 938/1713, f. 9. 81 Ibidem, dos. nr. 945/1725. 82 Ibidem, dos. nr. 940/1718. 83 Ibidem, dos. nr. 943/1723.
