Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)

Muzeografie

5 465 împlinirilor sale artistice raelizarea unui sugestiv monument în memo­ria marelui tribun al cauzei naţionale — Vasile Lucaciu. De aceea face uitate incidentele din anii 1926—27, deşi era orgolios din fire. Dar mă­reţia faptei justifica sacrificarea orgoliului. Se numără astfel printre cei 14 artişti care au prezentat machete la concursul ce urma să aibă loc în vara anului 1935. Discutarea machetelor a avut loc abia în 7 octombrie, dîndu-se cîştig de cuză proiectului lui Cornel Medrea. îndurerat Aurel Popp publică în ziarul local un Apel în chestiuni artistice către preşe­dintele Comisiei interimare a municipiului Satu Mare, în care se afirma: „.. . s-a constat de toţi experţii care au văzut şi cunosc machetele şi ofertele mele, chiar şi cele din concurs, că lucrarea mea cu 500 000 lei ar fi mai ieftină decit cea primită cu 350 000 lei, deoarece a mea e so­cotită cu postamentul şi cu de trei ori mai mult bronz decit cea favori­zată de Comisie [. . .] Deci nu are niciun înţeles din partea mea să mă mai sacrific pentru un scop ideal, cînd lumea nu ia seamă de sacrificiile rrjele, ba chiar mă denunţă prin ziare, zicînd că nici nu sínt capabil a incorpora prin monumentul V. Lucaciu ideea naţională, fiind socialist“0. Detestînd lipsa de pricepere a celor destinaţi a se pronunţa în „Ches­tiuni artistice“, anunţa la sfîrşitul Apelului că va termina „compoziţia V. Lucaciu pentru satisfacerea mea şi pe spesele mele“, restituind şi suma de 14 997 lei ce o primise pentru executarea unei picturi pe aceeaşi temă. într-adevăr şi-a oferit bucuria de a contempla statuia la proporţiile mo­numentului imaginat. La o analiză atentă a mult discutatului proiect8 se observă robusteţea volumelor, vigoarea construcţiei. Eroul apare în postura care l-a consacrat, de orator înflăcărat, al cărui glas se revarsă ca un torent. Cu capul puţin dat pe spate, scrutează îndrăzneţ depărtă­rile. Mina dreaptă, îndepărtată de trup, sporeşte vitalitatea gestului, ac­­centuînd arcuirea pieptului ce se avîntă în spaţiu cu hotărîrea fermă de a înfrunta orice oprelişte. Voind să dea motivaţie revoltei temera­rului patriot, aşează la baza soclului un trup vlăguit, cu mîinile încă­tuşate. în faţa unor prelungite oprelişti se consolează cu gîndul la durabili­tatea unor lucrări de mai mici proporţii, în care va putea da frîu liber fanteziei, tumultuoaselor resurse interioare. Expresie directă a stărilor depresive de care sufletu-i era cuprins, o schiţă cu un Bătrîn meditînd (costumat într-o rasă de călugăr) dovedeşte abilitatea dispunerii în spa­ţiu a volumelor. Toate formele se arcuiesc şi converg către un punct co­mun, sublinierea acelei impresii de suferinţă fizică şi morală. în jurul anului 1940, cînd atmosfera era cuprinsă de furtuna celei de a doua conflagraţii mondiale, Aurel Popp se arată preocupat de freamătul lui Cain, realizînd o compoziţie în ulei şi o alta în lut (transpusă apoi în 6 Apel către preşedintele Comisiei interimare a municipiului Satu Mare în chestiuni artistice, în „Satu Mare“, 20 octombrie 1935. 7 Ibidem. 8 Reproducerea machetei se află în monografia Raoul Şorban — Banner Zoltán, Aurel Popp, Ed. „Meridiane“, Bucureşti, 1968, pp. 36. 30 — Studii şi comunicări, VII—VIII.

Next

/
Thumbnails
Contents