Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)

Arheologie

15

29

Zona Careiului atît în neoliticul dezvoltat cît şi în cel tîrziu, credem că avea legături strînse cu Valea Barcăului (prin Valea Ierului), fiindcă tehnica picturii cu o substanţă bituminoasă de culoare neagră este caracteristică pentru faza tîrzie a Grupului Pişcolt şi se menţine şi în neoliticul tîrziu, poate însă numai ca element de import. Centrul de provenienţă a acestei substanţe este, după N. Vlassa, tocmai în Valea Barcăului, unde la Derna şi la Tătăruş se exploatează pînă astăzi la suprafaţă30. Faptul că în apropierea descoperirilor din neoliticul tîrziu de la Supuru de Jos — „Dealul Sentiului“, Căpleni — „Canton G.F.R.“, Cămin — „Staţia de pompă“, Cărei — „Bobald I, V, VIII“ se găsesc mici aşezări care, în mod sigur se încadrează în faza a IlI-a a Culturii Tisa, credem că aceste descoperiri incidentale, grupate în faza I (?) şi a Il-a a Culturii Tisa, poate, uneori, fără o suficientă siguranţă, fac o legătură spre eneoliticul timpuriu, documentat în această zonă prin zeci de descoperiri31.

30 N. Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1976, p. 169; Idem, ActaMN, VII, 1977, p. 12; Idem, Apulum, IX, 1971, p. 21—63.

31 Gh. Lazarovici, ActaMN, XX, 1983 (Anexa I), p. 13—18.